Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 1,94% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele şapte luni ale acestui an, de la 1,71% din PIB în primul semestru din 2022, conform datelor Ministerului Finanţelor.

Deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,93 puncte procentuale în perioada ianuarie - iulie 2022, faţă de perioada similară a anului trecut, când a fost consemnat un deficit de 2,87% din PIB

"Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 26,69 miliarde lei, în scădere faţă de deficitul de 33,97 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,93 puncte procentuale pe primele şapte luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 2,87% din PIB la 1,94% din PIB", precizează MF.

Evoluţia este explicată de creşterea veniturilor totale cu 0,97 puncte procentuale din PIB - influenţată în principal de încasările din alte impozite pe bunuri şi servicii, venituri nefiscale, impozit pe profit şi TVA, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat o cvasi-stagnare.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 258,46 miliarde în primele şapte luni ale anului 2022, cu 22,4% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia favorabilă a acestora a fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, contribuţii de asigurări şi impozit pe profit.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 19,52 miliarde lei în ianuarie-iulie, consemnând o creştere de 17,6% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+41,0%), declaraţia unică (+38,9%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+25,3%).

Veniturile din impozitul pe salarii s-au majorat cu 10,2%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+12,0% ); totodată, decelerarea dinamicii acestor încasări în luna iunie (la 5,4%) a fost influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (conform Legii nr. 135/2022).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 79,93 miliarde lei în primele şapte luni, în creştere cu 9,1% (an/an).

"Evoluţia este inferioară evoluţiei fondului de salarii, iar încetinirea dinamicii încasărilor din contribuţii a fost influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (conform Legii nr. 135/2022), ca şi în cazul impozitului pe salarii", subliniază MF.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 17,34 miliarde lei în ianuarie-iulie, consemnând o creştere de 34,8% (an/an), susţinută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (29,9% an/an, respectiv +3,7 miliarde lei), cât şi de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,8 miliarde lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 52,41 miliarde lei în primele şapte luni, în creştere cu 22,0% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 16,06 miliarde lei în primele şapte luni, cu 12,9% mai ridicat faţă de cel rambursat în anul anterior. Dinamica veniturilor din TVA a fost influenţată preponderent de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 20,65 miliarde lei, consemnând o creştere de 6,4% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 2,8%, susţinut atât de creşterea consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele din tutun a revenit în teritoriul pozitiv (9,6% în ianuarie-iulie, an/an), în condiţiile unei dinamici pozitive semnificative în iulie (92,5%, an/an).

"Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile", menţionează ministerul.

Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 10,24 miliarde lei în primele şapte luni, înregistrând un avans semnificativ faţă de anul precedent (+7,9 miliarde lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 25,88 miliarde lei în primele şapte luni ale acestui an, consemnând o creştere de 52,9% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din proprietate, dividende, redevenţe petroliere şi vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art. 10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 17,57 miliarde lei în primele şapte luni, în creştere cu 23,3% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 285,15 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 16,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele şapte luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 20,7% din PIB la 20,8% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 67,98 miliarde lei, în creştere cu 4,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

La rândul lor, cheltuielile cu bunuri şi servicii, de 38,07 miliarde lei, au crescut cu 16,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 20,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 10,1%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 16,34 miliarde lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 5,81 miliarde lei, ca urmare a creşterii ratelor de dobândă în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern, cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Pentru asistenţa socială, cheltuielile au fost de 103,80 miliarde lei, în creştere cu 18,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

De asemenea, în luna iulie 2022, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile pentru acordarea unui ajutor financiar în valoare de 700 de lei pentru pensionarii din sistemul public, sistemul pensiilor militare de stat şi pentru beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei.

Totodată, se reflectă majorarea alocaţiei de stat pentru copii. Astfel, alocaţia de stat pentru copii a crescut începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocaţia de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar şi pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învăţământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv până la finele lunii iulie 2022, au fost în sumă de 1,21 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 7,28 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022.

Alte cheltuieli au fost de 5,38 miliarde lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 18,68 miliarde lei, cu 18,3% mai mari comparativ cu primele şapte luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 26,44 miliarde lei, în creştere cu 4,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 25,28 miliarde lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,1% din totalul cheltuielilor pentru investiţii în timp ce cheltuielile de investiţii din resurse interne au înregistrat o diminuare. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)