Capacitatea băncilor de gestionare a riscurilor şi rezilienţa reprezintă un pilon cheie în atingerea obiectivelor de afaceri, potrivit sondajului Global Risk Survey 2022 realizat de PwC.

Cele mai importante riscuri cu care industria bancară se confruntă sunt riscul de piaţă, riscul cibernetic sau de gestionare a datelor şi riscul privind modelul de afaceri sau operaţional.

Modul în care industria bancară a evoluat în ultimii ani a adus, pe lângă rezultate financiare bune, digitalizare şi îmbunătăţirea satisfacţiei clienţilor şi riscuri noi care, neadresate, pot afecta menţinerea performanţelor şi atingerea obiectivelor.

Prin prisma sistemului de reglementare şi nu numai, băncile acordă, în general, o importanţă strategică proceselor de administrare a riscurilor, însă riscurile la care sunt expuse astăzi necesită o regândire în modul de abordare.

Dincolo de un sistem de control bazat pe principiul celor "trei linii de apărare", o gestionare adecvată a riscurilor implică o viziune integrată asupra acestora la orice nivel în cadrul băncii, o abordare dinamică în definirea apetitului pentru risc şi a pragurilor de toleranţă, dar şi utilizarea unor metodologii fundamentate de practici profesionale solide, concepte şi principii statistice specifice datelor disponibile pentru a fi utilizate în scopul cuantificării riscurilor.

Potrivit sondajului Global Risk Survey 2022 realizat de PwC, top 3 cele mai importante riscuri cu care industria bancară se confruntă sunt riscul de piaţă, riscul cibernetic sau de gestionare a datelor şi riscul privind modelul de afaceri sau operaţional. Fiecare dintre aceste riscuri poate avea un impact semnificativ în ceea ce priveşte evoluţia portofoliilor şi a performanţei financiare, conformitatea cu cerinţele autorităţilor de reglementare dar şi reputaţia instituţiei. În acest context, capacitatea băncilor de gestionare a riscurilor şi rezilienţa reprezintă un pilon cheie în atingerea obiectivelor de afaceri.

Raportul menţionat arată, de asemenea, că instituţiile care au o strategie integrată de abordare a riscurilor estimează o creştere mai rapidă a veniturilor şi rezultate mai bune, precum creşterea preţului acţiunilor, îmbunătăţirea randamentului investiţiilor, câştigarea încrederii clienţilor şi investitorilor, îmbunătăţirea rezilienţei şi luarea de decizii rapide.

Pe lângă riscurile de reglementare şi de credit specifice acestei industrii, respondenţii din industria bancară pun un accent semnificativ pe riscurile de piaţă, securitatea cibernetică şi managementul datelor, competiţia din partea furnizorilor alternativi şi riscurile climatice.

Analizate pe rând, perturbările de pe pieţele de mărfuri şi din lanţurile de aprovizionare globale au afectat şi continuă să afecteze evoluţia inflaţiei şi, în consecinţă, evoluţia economiei mondiale şi stabilitatea macrofinanciară. Pentru bănci, măsurile insuficiente la nivel macro prudenţial înseamnă că accelerarea împrumuturilor din ultima perioadă, coroborată cu majorarea dobânzilor la împrumuturi ar putea genera o creştere a riscului de credit, astfel că, în cazul unei recesiuni, băncile se vor confrunta cu provizioane semnificativ mai mari care să acopere pierderile potenţiale din activitatea de creditare.

Totodată, volumul mare de date personale şi financiare care circulă prin canalele bancare digitale reprezintă o ţintă a atacurilor cibernetice, iar sectorul serviciilor financiare se confruntă cu o avalanşă de atacuri de tip credentials, phishing şi ransomware. Cu puţine excepţii, băncile nu au dezvoltat încă practici mai sofisticate privind guvernanţa şi infrastructura de management al datelor.

Referitor la riscurile climatice, multe bănci au demarat diferite proiecte şi iniţiative prin care au în vedere să identifice principalele arii de impact ale riscurilor climatice, respectiv să-şi modeleze şi să-şi măsoare profilul de risc din perspectiva portofoliilor pe care le gestionează. Deşi este un pas important, având în vedere impactul semnificativ adus de riscurile de tranziţie, stabilirea profilului de risc încă reprezintă o provocare.

Presiunile externe şi de conformitate ocupă o mare parte din timpul funcţiilor de risc din cadrul băncilor, fiind costisitoare şi semnalând lipsa accesului la instrumente digitale în gestionarea riscurilor.

Având în vedere complexitatea şi interdependenţele tot mai mari ale riscurilor, în comunicat se menţionează că este nevoie de acces în timp util la informaţii relevante pentru a putea lua decizii în funcţie de specificul şi magnitudinea riscurilor. Multe organizaţii nu dispun încă de tehnologii integrate care să le permită să vizualizeze la timp impactul riscurilor asupra strategiei şi a diverselor arii de activitate, să asigure monitorizarea continuă şi să ia decizii bazate pe risc în mod eficient. Este recunoscut faptul că un management integrat al riscurilor axat pe principii consecvente în interiorul organizaţiei poate fi dificil de adoptat. De exemplu, cea mai des întâlnită situaţie este cea în care, în cadrul aceluiaşi grup bancar sau chiar al aceleaşi bănci, sunt implementate procese, platforme şi sisteme variate care răspund unor cerinţe sau nevoi specifice în funcţie de diferite arii de interes, această situaţie menţinând dificultatea de asigurare a unui sistem integrat.

În timp ce 75% dintre organizaţii apreciază că a avea sisteme IT care funcţionează descentralizat este încă o provocare cu impact semnificativ în gestionarea riscurilor, doar 35% dintre acestea adresează această situaţie într-un mod formal la nivelul întregii organizaţii.

Potrivit Global Risk Survey, 41% dintre respondenţii din industria bancară urmăresc să crească investiţiile în tehnologiile de gestionare a riscurilor cu până la 10% în 2022, iar 25% dintre aceştia au în vedere creşterea cheltuielilor aferente acestor tipuri de investiţii cu peste 10%.

Analiza datelor este un punct central al investiţiilor semnificative în tehnologiile de management al riscurilor, urmate de automatizarea proceselor, tehnologiile care ajută la detectarea şi monitorizarea riscurilor şi gestionarea fluxurilor de lucru. Aceste investiţii în tehnologie ar trebui să contribuie la soluţionarea a două dintre principalele provocări în gestionarea riscurilor în bănci: lipsa accesului la instrumente digitale şi sub-procesele manuale utilizate în administrarea riscurilor, costisitoare atât din punct de vedere al timpului cât şi al costurilor ridicate aferente resurselor.

Se preconizează astfel că nevoia de investiţii în îmbunătăţirea competenţelor de gestionare a riscurilor pentru angajaţi şi în tehnologie va creşte exponenţial în perioada următoare.

Alte priorităţi în regândirea modelului de management al riscurilor sunt apetitul la risc şi cultura de risc. Astfel, în redefinirea apetitul pentru risc trebuie avut în vedere că scopul esenţial al acestui instrument este de a-i ajuta pe liderii de afaceri să îşi atingă obiectivele de creştere, înţelegând riscurile atunci când explorează noi oportunităţi, şi nu doar de a impune limite în care aceştia să acţioneze.

În acelaşi timp, o abordare dinamică presupune monitorizarea şi actualizarea continuă a apetitului la risc, adaptată vitezei cu care riscurile şi oportunităţile se schimbă. Pe deoparte riscurile noi sau în creştere trebuie reflectate prompt în limite corespunzătoare, iar pe de altă parte, în cazul în care o oportunitate implică un risc mai mare decât permite apetitul de risc al organizaţiei, ar putea fi util să se revizuiască apetitul pentru risc, analizând dacă organizaţia este dispusă să îşi asume un risc mai mare pentru un beneficiu mai mare.

Cultura de risc joacă, de asemenea, un rol important în gestionarea riscului ascendent din anumite arii cu care industria bancară se confruntă. De exemplu, o cultură a conformităţii prea puternică poate limita inovaţia şi flexibilitatea atunci când avem în vedere riscul privind modelul de afaceri sau operaţional. În acelaşi timp o cultură a conformităţii prea slabă poate duce la multiple evenimente de risc precum cel operaţional, reputaţional, financiar sau de conformitate. Astfel, dezvoltarea culturii de risc ar trebui să reprezinte o prioritate la toate nivelurile organizaţiei: responsabili de risc în procesele de business, liderii executivi şi comitetele de conducere.

Într-un mediu în care schimbarea este constantă, capacităţile de gestionare a riscurilor şi rezilienţa sprijină agilitatea afacerii şi contribuie proactiv, solid şi în timp util la luarea deciziilor. Raportul Global Risk Survey 2022 evidenţiază cinci acţiuni cheie pe care organizaţiile ar trebui să le ia în considerare pentru a-şi impulsiona capacităţile de gestionare a riscurilor. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)