Ministerul Energiei lucrează în prezent la planul privind reducerea cu 15% a consumului de gaze şi aşteaptă de la Comisia Europeană modul de calcul, dar în acest moment nu sunt motive pentru această reducere, a declarat, miercuri, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Energiei, Virgil Popescu.
 

"Evident că lucrăm la Ministerul Energiei la acest lucru, dar aici ar trebui să facem nişte distincţii. În 26 iulie s-a aprobat în Consiliul de miniştri ai Energiei acest nou regulament european care, începând cu 1 august, dă dreptul voluntar fiecărui stat membru să facă o posibilă reducere cu 15 %. De la voluntar la obligatoriu se va trece în condiţiile în care Comisia Europeană va lua o decizie de a ridica nivelul de stare de alertă la nivel european, dacă 3 state membre solicită acest lucru Comisiei Europene. Deci nu vorbim de o reducere cu 15%, nu vedem în acest moment motive pentru a reduce cu 15%", a spus Virgil Popescu.

El a subliniat că, în prezent, gradul de umplere a depozitelor de gaze a depăşit 59% sută şi a ajuns la 59,48%, respectiv 1,82 miliarde de metri cubi.

"În acelaşi regulament se spune că există nişte grade de flexibilitate, adică, dacă se depăşesc ţintele intermediare, ţinta noastră intermediară la 1 august era de 46%, această diferenţă se scade din o posibilă reducere. Se scade, de asemenea, dintr-o posibilă reducere cantitatea de gaze naturale aferentă clienţilor neenergetici la nivelul anului 2021. Nu vedem în acest moment de ce ar trebui să avem o reducere, fiind vorba de o reducere voluntară. Deci se lucrează la acest plan, aşteptăm în continuare de la Comisia Europeană modul de calcul, pentru că în regulament nu a fost precizat. A rămas ca în 2-3 săptămâni de zile Comisia Europeană să trimită statelor membre modul de calcul al acestor acestei reduceri.(...) Noi lucrăm în paralel, suntem în contact permanent cu reprezentanţa de la Bruxelles, cu ataşaţii noştri pe Energie şi cu cei din Digi Energy şi lucrăm împreună", a explicat ministrul Energiei.

Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat săptămâna trecută un plan de reducere coordonată a consumului lor de gaz, pentru a ajuta astfel Germania şi a diminua dependenţa faţă de Moscova, după o nouă scădere drastică a livrărilor ruseşti prin conducta Nord Stream 1, a anunţat preşedinţia cehă a Consiliului UE.

''Majoritate uriaşă, numai Ungaria a fost împotrivă'', a declarat atunci Sven Giegold, ministrul german al Mediului, despre acordul a cărui aprobare a necesitat doar o majoritate calificată de 15 state membre din cele 27.

Noul compromis survine după ce mai multe ţări membre au protestat faţă de ţinta globală a reducerii consumului de gaze naturale cu 15%, raportat la consumul mediu al ultimilor cinci ani, cerută de Comisia Europeană pentru perioada 1 august 2022 - 31 martie 2023.

Deşi acest obiectiv procentual se menţine, textul convenit în final prevede că statele membre vor face ''tot posibilul'' pentru a atinge această ţintă a reducerii consumului de gaz, reducere care deocamdată este voluntară.

Dar în caz de ''risc de gravă penurie'', un mecanism de alertă va face ''obligatorie'' pentru cele 27 de state membre reducerea consumului de gaz cu 15%, însă acesta prevede mai multe situaţii în care ţările membre vor putea cere aplicarea unor derogări.

De pildă, statele UE care nu sunt interconectate cu reţelele de gaze ale altor state membre vor fi scutite de la reducerea obligatorie a consumului de gaze, întrucât nu vor putea elibera volume semnificative de gaze în favoarea altor state membre.

De asemenea, ţările ale căror reţele de electricitate nu sunt sincronizate cu sistemul european şi depind în mare măsură de gaze naturale pentru producţia de electricitate vor şi ele scutite, pentru a evita o criză a furnizării de energie electrică în acele state.

O excepţie va mai putea fi cerută de un stat membru pentru a-şi adapta cererea internă de gaze dacă acel stat are interconexiuni limitate cu altele şi dacă poate demonstra că foloseşte la maxim capacităţile sale de export către alte state, inclusiv capacităţile de export de gaz natural lichefiat (GNL).

Alte derogări mai pot fi solicitate dacă un stat membru depinde în mare măsură de gazele naturale ca materie primă pentru industriile critice sau în cazul în care consumul său a crescut cu cel puţin 8% în ultimul an comparativ cu media ultimilor cinci ani. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)