Reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii nu este un efort pentru operatorii de credite, în contextul în care toată ţara face un efort să treacă peste această situaţie, iar ţinta rămâne un jalon, ca la PNRR, a declarat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, la finalul şedinţei de Guvern.

"Obiectivele de investiţii trebuie păstrate şi mai ales trebuie realizate. Măsurile care au venit în sprijinul economiei şi cetăţenilor, din pachetul Sprijin pentru România, pachetele 1 şi 2, din pachetul de energie, trebuie finanţate. Acestea sunt priorităţi. Acum, modul în care anumite ministere vor primi şi alţi bani în plus, evident ţine cont de tot ce înseamnă execuţia bugetară la momentul şase luni. Mai mult decât atât, o reducere de bunuri şi servicii a fost deja spusă de atâtea ori. Nu cred că este un efort pe care operatorii de credite să nu poată să-l facă, în contextul în care toată ţara face un efort să treacă peste această situaţie. Mai mult decât atât, am fost şi eu, clar, a fost şi prim-ministrul: România va păstra ţintele de deficit", a spus Câciu.

Întrebat dacă ar putea vreun minister să se găsească pe lista de excepţii de la măsură reducerii cu 10% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, el a răspuns: "De ce ar trebui să se regăsească?(...) Haideţi să vedem rectificarea. Această ţintă este în continuare jalon, ca la PNRR".

Totodată, ministrul Finanţelor a subliniat că cea mai mare parte dintre ministere au reuşit să taie 10%, iar cele n-au reuşit vor reuşi.

"Până închidem rectificarea bugetară, cu siguranţă angajamentele pe care ni le-am luat de la Guvern vor fi îndeplinite de către toată lumea", a punctat acesta, adăugând că vor fi ministere care vor reduce cu mai mult de 10 % şi nu neapărat pe capitolul bunuri şi servicii, dar fără a afecta capitolul de investiţii.

Pe de altă parte, întrebat dacă sunt disponibili banii ce trebuie transferaţi furnizorilor de energie, în baza Ordonanţei 27/2022, Adrian Câciu a semnalat că, în primul rând, este aşteptată analiza fundamentată a unei estimări, deoarece la momentul deciziei privind acest act normativ estimarea cu care s-a venit a fost de nouă miliarde lei, pe tot anul.

"Dacă în fiecare etapă venim cu tot felul de estimări....Rectificare nu se construieşte decât pe cifre concrete, iar banii vor fi puşi la rectificare aşa cum sunt stabiliţi în baza analizelor pe care le facem şi noi şi cu care, împreună cu Ministerul Energiei, ajungem la un consens, bani reprezentând facturi care vin la plată. Şi sunt sume certe şi exigibile, nu estimări care se schimbă de pe o săptămână pe alta", a precizat ministrul Finanţelor.

Totodată, el a menţionat că în ceea ce priveşte banii pentru plata în avans a subvenţiilor pentru fermieri şi pentru despăgubiri, există analiza de la Ministerul Agriculturii şi este luată în calcul pe partea aceasta de primă rectificare.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Câciu: Am început demersurile pentru pregătirea strategiei fiscal-bugetare 2023-2025 şi a bugetului pentru 2023

* Autorităţile analizează o eventuală creştere a valorii neimpozabile pentru pensiile din sistemul public

* Guvernul va demara o analiză privind modul în care se vinde energia pe piaţă (ministru)

* Ministrul Spătaru: Etapele de implementare a listării la Bursă a Societăţii Naţionale a Sării, aprobate de Guvern

* Daea: Nu există niciun colţişor în ţară unde să nu avem secetă pedologică