Dezvoltarea unor industrii cu valoare adăugată necesită investiţii în inovare, iar România are de recuperat faţă de progresul statelor mai dezvoltate din Europa, consideră ministrul Economiei, Florin Spătaru.

"Trebuie să investim în inovare dacă ne dorim dezvoltarea de industrii cu valoare adăugată. România are mult de recuperat faţă de progresul evident al ţărilor mult mai dezvoltate din Europa. Este nevoie de o distribuţie echilibrată a investiţiilor, în contextul principiului solidarităţii la nivelul comunităţii", a declarat ministrul Economiei, în cadrul intervenţiei sale în plen la reuniunea informală a miniştrilor responsabili de piaţa internă şi competitivitate (COMPET).

Florin Spătaru s-a aflat la Praga, în perioada 19-20 iulie 2022, la reuniunea informală a miniştrilor responsabili de piaţa internă şi competitivitate, organizată de Preşedinţia cehă a Consiliului UE, prezidată de ministrul ceh al Industriei şi Comerţului, Jozef Sikela, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, transmis miercuri AGERPRES.

În cadrul întâlnirii, al cărei subiect a fost creşterea valorii adăugate a industriei pe regiuni, discuţiile au vizat piaţa internă, tranziţia duală şi rezistenţa în contextul războiului din Ucraina.

Agenda reuniunii a cuprins o dezbatere în plen cu tema Creşterea valori adăugate a industriei UE în toate regiunile Pieţei Unice.

În cadrul intervenţiei în plen, ministrul Economiei a declarat că principala provocare pentru industria românească o reprezintă continuarea îmbunătăţirii transferului de tehnologie şi a infrastructurii de sprijinire a afacerilor, România având în prezent 3 clustere care deţin o etichetă de aur în domeniul IT.

"Există iniţiative importante la nivel european, ale căror beneficii ar trebui să se extindă dincolo de statele membre care finanţează şi de industriile în cauză, deoarece ar produce efecte indirecte pozitive în întreaga economie europeană. România are un interes major pentru două dintre aceste: IPCEI II în domeniul microelectronică şi conectivitate care susţine proiecte de CDI extrem de inovatoare şi Chips Act, care reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea industriei semiconductoarelor din ţara noastră", a adăugat Florin Spătaru.

Demnitarul a precizat că ţara noastră răspunde deja la provocările complexe de dezvoltare, prin adaptarea politicilor la contextul regional care ţine cont de potenţialul de inovare şi cercetare-dezvoltare existent. România susţine proiectele multinaţionale sau de tip IPCEI, însă demnitarul român a subliniat că pentru realizarea unor reforme eficiente în întreaga Uniune Europeană este necesară implicarea mai multor state membre din Europa Centrală şi de Est.

Astfel, sunt vitale sprijinul Comisiei Europene şi parteneriatele cu alte state membre pentru dezvoltarea unor proiecte de tip "win-win multi-country" pentru a asigura o coordonare eficientă într-o perioadă scurtă de timp.

"Trebuie să ne unim eforturile la nivel european pentru atingerea obiectivelor tranziţiei verzi şi să sprijinim întreprinderile din statele mai puţin dezvoltate să participe în proiecte precum IPCEI sau alte proiecte de interes comun. Nimeni nu va fi lăsat în urmă! Doar aşa vom reuşi să avem o industrie performantă şi o dezvoltare unitară în toate statele membre UE", a mai spus ministrul Economiei.

Totodată, Spătaru a subliniat că un rol important în realizarea dublei tranziţii şi consolidarea Pieţei Unice îl au educaţia, cercetarea şi inovarea STEM, împreună cu educaţia şi formarea forţei de muncă şi a consumatorilor, amintind că România a încheiat de curând un parteneriat cu InnoEnergy, prin care va forma şi recalifica 20.000 de specialişti în baterii, care va contribui la dezvoltarea cercetării şi inovare în regiunile de inovare aflate în urmă.

Potrivit ministrului citat, standardizarea reprezintă un element cheie pentru creşterea valorii adăugate şi a competitivităţii industriei în toate regiunile UE. Acesta a adăugat că ţările membre ar trebui să îşi concentreze eforturile pe îmbunătăţirea competenţelor şi a expertizei tehnice prin formare specializată, pe lărgirea cunoştinţelor de standardizare în sectorul public pentru a asigura coerenţa între standarde şi reglementări şi pe îmbunătăţirea utilizării standardizării în proiectele de cercetare. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)