Fermierii români solicită europarlamentarilor din Comisia de Agriculturi soluţii pentru rezolvarea crizei cerealelor din porturile româneşti, printre care subvenţii pentru transport şi depozitare, precum şi îmbunătăţirea infrastructurii de stocare, se arată într-un comunicat al Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, remis, joi, AGERPRES.

"Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare propune un pachet de soluţii la criza cerealelor din porturile româneşti, după dialogul purtat cu delegaţia europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei de săptămâna trecută din porturile Constanţa, Agigea şi Galaţi. Membrii Alianţei apreciază intervenţiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaţilor, care au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru structurile asociative româneşti, îndeosebi în ceea ce priveşte logistica cerealelor, transportul şi trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce şi de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din ţară, dar şi creşterile semnificative ale costurilor de producţie, de distribuţie şi ale celor de tranzacţionare în general", se arată în comunicat.

Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piaţa de producţie şi comercializare a cerealelor, seminţelor şi oleaginoaselor. Acest segment de piaţă, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important şi acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al ţării.

Cantităţile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga reţea logistică şi de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerţului în acest sector se află la cei mai înalţi parametri.

Într-o scrisoare transmisă joi către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România - Norbert Lins (preşedinte), Daniel Buda (vicepreşedinte), Herbert Dorfmann şi Martin Hlavatek (membri) - Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a indicat o serie de soluţii care s-ar preta managementului cerealelor autohtone şi ucrainene din porturile româneşti.

Printre acestea se numără formule de subvenţii pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate şi pe bază de chitanţe de depozit, dar şi subvenţii pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanţe de referinţă de la regiunile producătoare până la portul Constanţa.

În egală măsură, Alianţa pledează pentru îmbunătăţirea managementului în porturi prin coordonare interinstituţională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităţilor aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacităţile de operare, de tranzit şi de depozitare disponibile, precum şi un proces constant de verificare şi de monitorizare a fluxurilor de mărfuri şi a disponibilităţilor de transport.

Această măsură este necesară pentru o împărţire a fluxurilor de mărfuri în funcţie de origine (Ucraina şi România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanţa şi pentru eliberarea unei părţi din presiunea asupra terminalelor portuare. La fel de importantă este şi trasabilitatea, pe care Alianţa o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piaţa internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piaţa românească.

În acelaşi document, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a subliniat importanţa deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare-maritime), a construcţiei de autostrăzi şi a investiţiilor de dragare a Dunării şi căilor navigabile din Romania.

De asemenea, este primordial sa se finanţeze crearea unei infrastructuri cu o reţea de spaţii de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.

Portul Constanţa are nevoie de investiţii majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanţului de aprovizionare.

De asemenea, Alianţa îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înfiinţării unui fond de investiţii cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări) care să fie finanţat de UE, de guvernul român şi/sau de alţi actori interesaţi. Soluţia propusă de reprezentanţii fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acţionari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilităţi logistice şi de procesare a produselor agricole de bază româneşti şi ucrainene.

Totodată, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a reiterat ideea lansată săptămâna trecută privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exerciţiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situaţiei de criză din agricultura ţării. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)