Noile măsuri fiscale propuse de Guvernul României sunt un mix între nevoia de a securiza venituri noi la bugetul de stat şi cea de a oferi predictibilitate acestui sector economic, în special prin protejarea jucătorilor în faţa fiscalităţii, consideră reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale industriei de jocuri de noroc, Rombet, Romslot şi Romanian Bookmakers.

Conform unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES, în contextul discuţiilor legate de un nou cadru de impozitare elaborat de Guvernul României pentru industria pariurilor sportive, cele trei mari asociaţii ale industriei de jocuri de noroc din România anunţă un dialog deschis cu autorităţile, în direcţia asigurării unui mix între nevoia de a securiza venituri noi la buget, predictibilitate şi continuitate a sectorului, respectiv protejarea fiscală a jucătorilor.

Rombet, Romslot şi Romanian Bookmakers salută disponibilitatea Guvernului de a evalua propunerile constructive, bazate pe realităţi statistice şi sociale, venite din partea industriei de jocuri de noroc.

"Dialogul deschis şi transparent între experţii din sectorul guvernamental şi reprezentanţii industriei de jocuri de noroc din România are ca numitor comun nevoia de solidaritate cu necesităţile fiscale, într-o perioadă cu multe provocări pentru economie. Am pornit de la această premisă şi putem spune că am ajuns la o formă de fiscalizare care, deşi vine cu o sarcină suplimentară consistentă pentru organizatori, are un dublu avantaj: aduce mai multe venituri la bugetul de stat, prin creşterea taxelor pe care operatorii le vor plăti, dar va oferi, concomitent, predictibilitate şi stabilitate, prin protejarea jucătorilor de taxe suplimentare", spun reprezentanţii asociaţiilor menţionate.

La baza analizei industriei de jocuri de noroc asupra fiscalizării sectorului stau exemple de bune practici din statele Uniunii Europene, dar şi exemple de greşeli legislative din state care au considerat că taxarea jucătorilor va determina creşterea veniturilor la bugetul naţional, când în realitate a condus la o diminuare majoră a sectorului şi implicit a veniturilor bugetare. Practica internaţională arată şi că fiscalizarea câştigurilor jucătorilor determină o migraţie consistentă spre piaţa neagră, subliniază comunicatul.

"Conştientă de perioada delicată pe care o traversăm, care, din păcate vine şi după pierderile masive înregistrate pe perioada restricţiilor impuse de pandemia de COVID 19, industria va prelua mare parte din sarcina fiscală suplimentară, în ceea ce sperăm că va fi un efort limitat în timp, care va fi corectat după depăşirea acestei perioade. Va fi o provocare majoră pentru toate firmele din industrie, o povară fiscală pentru care va fi necesară identificarea de noi soluţii, dar este, din partea noastră, expresia solidarităţii cu speranţa că o protecţie reală a sectorului de jocuri de noroc va menţine în viaţă piaţa reglementată, va evita migraţia spre piaţa neagră, protejând în continuare drepturile jucătorilor şi asigurând veniturile bugetare atât de necesare", mai spun reprezentanţii sectorului.

Industria de jocuri de noroc asigură peste 45.000 de locuri de muncă şi au o pondere de aproape 1% din PIB-ul României. Mai mult decât atât, sectorul economic este campionul ratei de colectare a taxelor, ceea ce determină venituri consistente şi predictibile la bugetul de stat.

"Asociaţiile se angajează să rămână parteneri de dialog transparenţi şi responsabili, în relaţia cu autorităţile, scopul comun fiind un mediu fiscal predictibil şi asigurarea unui climat economic şi social adaptat la realităţile momentului", se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)