Fermierii vor putea să recolteze masa vegetativă şi să schimbe destinaţia culturii afectate de secetă, dar şi să primească subvenţiile pe unitatea de suprafaţă, odată cu intrarea în vigoare a ordinului comun emis de miniştrii Agriculturii şi Internelor, care urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.

"Toată lumea solicită ce vrea, şi nu e rău că solicită fiecare cum gândeşte, dar eu fac ce trebuie şi anume astăzi, am elaborat un act normativ care amendează ordinul iniţial şi prin care dăm posibilitatea ca fermierii să îşi schimbe destinaţia culturii afectate, de la boabe spre exemplu la zootehnie, în aşa fel încât să poată avea suprafeţe libere pentru executarea lucrărilor de toamnă pentru anul agricol următor şi evident să folosească în scopul producţiei pe care o consideră necesară acea cantitate de masă verde care se recuperează ca urmare a recoltării timpurii şi să nu mai aştepte Comisiile de Evaluare, care aveau termen de depunere a documentaţiei până la 30 noiembrie. Evident că până atunci plantele puteau să dispară", a declarat, marţi, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în contextul solicitării declarării stării de calamitate cauzată de seceta pedologică severă de către Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare.

Ministrul Agriculturii susţine că prin această măsură fermierii pot să recolteze masa vegetativă mai rapid şi să lase minimum 5% din suprafaţă cu cultură afectată pentru autentificarea stării de fapt, în vederea obţinerii despăgubirilor.

"Prin această măsură le asigurăm şi libertatea, dar în acelaşi timp ei au şi dreptul de a primi subvenţiile pe unitatea de suprafaţă, pentru că APIA, verificând în teren, trebuie să găsească cultura. Noi am stabilit prin ordin comun de ministru, înţelegând aici ministrul Agriculturii şi ministrul de Interne, să recolteze masa vegetativă şi să lase minimum 5% din suprafaţă cultura martor, aşa cum este, pentru autentificarea stării de fapt. Ordinul este semnat, a plecat la Monitorul Oficial intră şi în vigoare, voi comunica la videoconferinţa de la ora 15:00 ce au de făcut oamenii", a transmis el.

Daea a menţionat că imediat după depunerea jurământului a plecat în anumite zone agricole, unde avea informaţii că sunt probleme din cauza secetei pedologice care "pusese stăpânire pe anumite areale din partea de sud, de est şi partea de nord-est a ţării".

"M-am deplasat în Călăraşi, Brăila, Galaţi, Vrancea Vaslui, Iaşi Botoşani, Bacău, Neamţ şi apoi în Buzău şi am putut vedea la faţa locului, împreună cu fermierii de acolo, şi având lângă mine şi pe directorul general al ANIF, am putut constata unde există culturi afectate, pentru că procentul este diferit şi este estimativ, unde avem şantiere de investiţii deschise privind refacerea sistemului de irigaţii, să vedem în ce stadiu se află, să putem să accelerăm execuţia lucrărilor în şantierele respective. Pe de altă parte, să vedem dacă întreaga cantitate de apă care este pe canalele de irigaţii este folosită de fermieri pentru culturi. Am constatat că există o preocupare şi o muncă asiduă, lucrându-se zi şi noapte în sistemele de irigaţii pentru asigurarea cantităţii necesare plantelor şi menţinerea stării de vegetaţie, astfel încât să se dezvolte cu speranţa obţinerii unor producţii care să fie valorificate şi care să le asigure fermierilor recuperarea cheltuielilor şi obţinerea unei brume de câştig pe care să o folosească în reluarea anului agricol 2022/2023", a adăugat Petre Daea.

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare solicită, până la 31 iulie, declararea stării de calamitate cauzată de seceta pedologică severă şi arşiţa atmosferică în localităţile/judeţele unde mai mult de 50% din suprafaţa acoperită de o cultură este afectată.

"Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare vă informează oficial că fermierii au înregistrat pagube uriaşe în urma instalării secetei pedologice severe din iarna 2021-2022, primăvara anului 2022 şi arşiţa atmosferică din această vară. Sunt judeţe unde suprafeţele cu culturi agricole de toamnă au un grad de afectare datorat secetei pedologice severe cuprins între 40-80%. După cum bine ştiţi, situaţia este mult mai dramatică la culturile de primăvară care au un grad de afectare între 90-100%. (...) Avem nevoie de declararea stării de calamitate cu celeritate, deoarece majoritatea contractelor pentru inputurile cu preţ crescut datorită crizelor energetice, carburanţi, război, vor ajunge la termen la sfârşitul lunii iulie 2022. În fiecare an normal agroclimatic, fermierii şi-au achitat inputurile, au livrat recoltele contractate cu furnizorii de inputuri sau cu firmele locale, au plătit arenda, ratele la credite, leasing, taxele şi impozitele", susţin reprezentanţii alianţei într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor.

Potrivit sursei citate, deşi seceta din acest an nu este generalizată la nivelul întregii ţări, afectând doar anumite judeţe, fermierii sunt afectaţi mult mai grav decât în anul de recoltă 2020 din cauza efectelor crizelor energetice, de carburanţi sau a războiului.

"Sunt multe cazuri când dificultăţile sunt de natura supravieţuirii exploataţiei agricole având în vedere investiţiile mari care s-au făcut în ferme în anul acesta, datoriile pe care aceştia le au pentru inputurile folosite în anul de recoltă 2022, cheltuielile cu arenda şi cheltuielile necesare pentru înfiinţarea culturilor agricole pentru anul agricol 2022-2023. Având în vedere cele expuse sintetic mai sus, luând în considerare datele furnizate de instiţuţiile abilitate, vă rugăm domnule ministru Petre Daea (ministrul Agriculturii, n.r.), să binevoiţi a iniţia toate demersurile legale posibile pentru crearea, aprobarea ordonanţei de urgenţă şi declararea stării de calamitate datorate secetei pedologice severe şi arşiţei atmosferice în localităţile/judeţele unde mai mult de 50% din suprafaţa acoperită de o cultură este afectată", se menţionează în scrisoare. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)