Includerea energiei nucleare în Taxonomia UE deschide oportunităţi de finanţare privată pentru acest tip de proiecte, se arată într-un comunicat al Forumulul Atomic Roman, "ROMATOM", remis, luni, AGERPRES.

ROMATOM, reprezentând asociaţia industriei nucleare din România, salută adoptarea Actului Delegat Complementar (ADC) prin care energia nucleară este inclusă în domeniul de aplicare al Taxonomiei UE privind finanţarea durabilă.

Decizie a fost adoptată în cadrul Parlamentului European în data de 6 iulie 2022, prin respingerea moţiunii de obiectare la ADC cu o majoritate importantă de voturi precum şi prin finalizarea perioadei de scrutin la nivelul Consiliului European în data de 11 iulie 2022, unde majoritatea statelor membre au susţinut ADC. Acesta va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023.

ADC stabileşte o serie de criterii tehnice pentru energia nucleară şi gazul natural în vederea accesării de finanţare sustenabilă din mediul privat, stabilind un cadru legal ce oferă stabilitate şi predictibilitate pe termen lung pentru investiţii în aceste domenii strategice.

ROMATOM a susţinut includerea energiei nucleare în cadrul Taxonomiei UE încă de la adoptarea acesteia în anul 2020, fiind deosebit de importantă pentru industria nucleară din România deschiderea unor oportunităţi noi de finanţare privată pentru proiectele nucleare prezente şi viitoare.

În domeniul energiei nucleare, ADC acoperă trei activităţi esenţiale pentru România: dezvoltarea de tehnologii nucleare avansate, construirea şi operarea de noi centrale nucleare pentru producerea de energie electrică şi termică, inclusiv pentru producţia de hidrogen şi retehnologizarea în scopul prelungirii duratei de viaţă a centralelor nucleare existente, în baza unor criterii tehnice pe care industria nucleară din România este bine plasată să le îndeplinească cu succes.

"Industria nucleară din România asigură în prezent 12.600 de locuri de muncă şi are contribuţie anuală în PIB de 5,7 miliarde Euro. Aceste cifre vor creşte în contextul demarării noilor proiecte cu rol strategic în domeniul nuclear, deja angajate de România: finalizarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavoda care vor dubla cantitatea de energie sigură şi curată produsă în ţara noastră din surse nucleare, retehnologizarea Unităţii 1 care va permite prelungirea duratei de viaţă cu încă 30 de ani, dezvoltarea reactorului de generaţie IV Alfred de la Piteşti, a instalaţiei de detritiere", a afirmat Lucian Rusu, preşedintele ROMATOM.

România îşi propune, de asemenea, să fie în prima linie a implementării tehnologiei reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) în Europa, prin selectarea primului amplasament potenţial la Doiceşti. Localizarea lanţului de producţie pentru SMR în România va conduce la crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea industriei orizontale, a cercetării, educaţiei, mediului de afaceri.

"De asemenea, ADC, prin posibilitatea de a atrage finanţare privată, va permite dezvoltarea de proiecte noi precum producerea de hidrogen din surse nucleare sau de cobalt radioactiv pentru domeniul medical, proiecte explorate de ROMATOM şi operatorul SN Nuclearelectrica SA. Hidrogenul din surse cu emisii scăzute de carbon, precum energia nucleară, reprezintă un vehicul de decarbonizare a industriei energo-intensive, rolul său fiind clar recunoscut de noul plan REPowerEU recent lansat de către Comisia Europeană", a mai spus Rusu.

Adoptarea ADC cu o susţinere clară la nivelul european este cu atât mai importantă în actualul context geopolitic, în care statele membre s-au angajat să îşi reducă dependenţa de importurile energetice din Rusia. Energia nucleară şi gazul natural, din surse indigene şi surse externe diversificate, vor juca un rol esenţial în asigurarea securităţii în aprovizionare, a independenţei energetice cuplat cu atingerea obiectivelor de decarbonizare. Energia nucleară are cele mai scăzute emisii de gaze cu efect de seră pe întreaga durată de viaţă dintre toate sursele de energie, asigurând în prezent 30% din totalul energiei primare produse în UE şi 18% din consumul intern naţional. De asemenea, prin dependenţa scăzută de importuri externe (costul materiei prime fiind foarte scăzut în costul de producţie) şi volatilitatea redusă a pieţei pentru materie primă (uraniul este exploatat atât în UE cât şi importat din state terţe, aflate în zone geopolitice stabile, existând un grad mare de diversitate a furnizorilor), energia nucleară poate contribui la stabilizarea preţului energiei pentru consumatori.

"Includerea energiei nucleare în Taxonomia UE reprezintă o victorie bine meritată, o recunoaştere a importanţei acestei surse de energie pentru stabilitatea energetică şi economică a UE şi pentru atingerea neutralităţii climatice în 2050. În contextul în care Uniunea Europeană se confruntă cu o criză umanitară, dublată de o criză energetică, finanţarea proiectelor nucleare în condiţii eficiente şi echitabile reprezintă un semnal pentru renaşterea programului nuclear european. Decarbonizarea, relansarea economică a UE după pandemie şi război şi independenţa de importurile de energie nu ar fi posibile fără creşterea aportului energiei nucleare", a afirmat, la rândul său, Teodor Chirica, preşedinte onorific ROMATOM.

În România industria nucleară beneficiază de o bogată experienţă de operare, de specializări diverse şi forţă de muncă înalt calificată. Performanţa centralei nucleare de la Cernavodă este recunoscută la nivel internaţional, în topul a 440 de unităţi nucleare în operare. Valorificarea acestei expertize şi a capabilităţilor interne de producere a energiei reprezintă direcţia corectă de acţiune, a mai spus Chirica. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)  

Sursa foto: Romatom Oficial/Facebook.com