Populaţia rezidentă a României a fost de 19,201 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2021, iar populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9,814 milioane de persoane care reprezintă 51,1% din totalul populaţiei rezidente, potrivit unui comunicat al Institutul Naţional de Statistică (INS).

Comparativ cu 1 ianuarie 2020, la 1 ianuarie 2021, INS afirmă că se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0 - 14 ani) cu 4.400 persoane, ponderea acesteia reprezentând (15,8%) în totalul populaţiei rezidente şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 18,9% la 19,3% (+43.200 persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 64,9% din total, în scădere cu 166.000 persoane faţă de începutul anului 2020. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 45-49 ani şi 50-54 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 55-59 ani şi 60-64 ani.

În mediul urban locuiesc 10,296 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,6%).

La 1 ianuarie 2021, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,2% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezentând 88,1% din populaţia totală a regiunii.

În anul 2021, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -156.000 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-32.300 persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-11.400 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-24.000 persoane), Nord-Est (-21.500 persoane) şi Sud-Vest Oltenia (-19.600 persoane).

INS menţionează că evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalităţii, menţinerea unui spor natural negativ, migraţia internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii şi, implicit, a populaţiei rezidente, precum şi a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.

Potrivit comunicatului, o preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populaţiei rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,3 ani la 1 ianuarie 2021. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menţinerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 122,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2021).

Se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 3,50 milioane persoane comparativ cu 3,49 milioane în prezent (în anul şcolar 2021/2022).

Eurostat estimează ca populaţia rezidentă vârstnică (de 65 ani şi peste) a României, va ajunge până în anul 2030 la 3,88 milioane persoane şi în anul 2060 populaţiei de 65 ani şi peste va ajunge la 4,68 milioane persoane, comparativ cu 3,70 milioane persoane la 1 ianuarie 2021

Conform Diviziei de Populaţie ONU, la 1 iulie 2020, populaţia lumii a fost estimată la 7,8 miliarde locuitori; ţările cu cea mai mare populaţie sunt China (1,439 miliarde de locuitori), India (1,380 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (331 milioane de locuitori), Indonezia (274 milioane de locuitori) şi Pakistan (221 milioane de locuitori). Se prognozează că populaţia lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori în anul 2050 şi la 10,9 miliarde locuitori în anul 2100;

Cele mai mari creşteri ale populaţiei între anii 2020 şi 2050 vor avea loc în: India, Nigeria, Pakistan, Congo, Etiopia, Republica Tanzania, Egipt, Indonezia, Statele Unite ale Americii, Angola, Uganda şi Niger. În jurul anului 2027, se estimează că India va depăşi China, devenind cea mai populată ţară din lume.

Conform Eurostat, România ocupă locul 6 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2021. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (83,155 milioane de locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (516.100 locuitori).

INS a transmis aceste informaţii cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, de pe 11 iulie.AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)