România se situează, la nivel european, pe locul 4 din perspectiva intenţiilor de investiţie în anul următor, după Portugalia, Marea Britanie şi Lituania, fie că este vorba de înfiinţarea de noi afaceri sau de extinderea unora deja existente, a afirmat, joi, Bogdan Ion, Country Managing Partner Romania & Moldova, Chief Operating Officer - Central, Eastern and Southeastern Europe & Central Asia.

Potrivit Studiului de atractivitate EY România, mai mult de jumătate (56%) dintre companiile străine intenţionează să înfiinţeze sau să îşi extindă operaţiunile din România în acest an, ceea ce plasează ţara pe locul al patrulea în Europa, la egalitate cu Franţa şi în urma Portugaliei (62%), Lituaniei (60%) şi Regatului Unit (58%),

România se situează deasupra mediei europene, care este de 53%.

"Studiul nostru a fost realizat în perioada aprilie - iunie 2022, deci încorporează în contextul percepţiei investitorilor efectele războiului din Ucraina. El include atât investitori care sunt activi în România, dar şi potenţiali investitori şi se concentrează asupra anului calendaristic 2021. Chiar şi în această situaţie, este important de spus că studiul are rezultate pozitive în ceea ce priveşte România, unde câteodată percepţia noastră locală este mult mai critică. Aş vrea să vă spun câteva dintre concluziile studiului nostru. În primul rând, la nivel european, România se situează pe locul 4 din perspectiva intenţiilor de investiţie în anul următor după Portugalia, Marea Britanie şi Lituania, fie că este vorba de înfiinţarea de noi afaceri sau de extinderea unor afaceri existente. Suntem pe locul 2 în Europa Centrală şi de Răsărit după Polonia din această perspectivă", a spus Bogdan Ion, cu ocazia lansării celei de-a treia ediţii a studiului EY Romania Attractiveness Survey.

El a menţionat că majoritatea celor care iau în considerare oportunitatea de a investi în România se gândesc în mod special la sectorul lanţurilor de aprovizionare şi cel logistic.

"România se află pe locul 1 în Europa, conform studiului nostru, din perspectiva intenţiilor de investiţie, dacă vorbim de lanţurile de aprovizionare şi logistică. Cu alte cuvinte, vedem că această regionalizare şi localizare a fluxurilor de aprovizionare este confirmată de investitorii care au fost intervievaţi în studiul nostru. Printre alte domenii importante preferate de investitori, respectiv 23% din ei, se află crearea de centre de suport pentru business-uri. Din această perspectivă, suntem pe locul 2 la nivel European din perspectiva intenţiilor de investiţie în anul următor", a susţinut acesta.

O parte a investitorilor, 33% consideră că atractivitatea României în anii următori va creşte, ceea ce, potrivit sursei citate, este un rezultat pozitiv, dar arată şi o provocare şi anume faptul că este necesară creşterea competitivităţii economiei locale.

Pentru a creşte competitivitatea locală, investitorii recomandă trei direcţii principale: susţinerea IMM-urilor; realizarea de politici publice legate de mediu şi încurajarea atitudinilor responsabile legate de mediu; susţinerea inovaţiei şi a afacerilor care sunt bazate pe înalte tehnologii.

Conform opiniei investitorilor, sectoarele viitorului în România sunt: tehnologia informaţională media şi telecomunicaţii; industria bunurilor de consum, incluzând agribusiness; industria auto cu ramurile conexe. Bogdan Ion a precizat că aceste sectoare au fost menţionate ca sectoare cheie şi în studiul anterior.

La nivel european, studiul menţionat plasează Bucureştiul pe locul al 25-lea din 44 de oraşe, depăşind capitale precum Budapesta, Vilnius, Riga, dar şi importante oraşe europene, precum Munchen, Porto, Rotterdam, Geneva, Valencia.

În 2021, Bucureşti a fost în mod clar cel mai vizat oraş din România pentru investiţii străine directe (ISD), conducând clasamentul cu 38,9%, în timp ce regiunea vestică a însumat 19,5% din investiţiile străine directe, singurii reprezentanţi fiind judeţele Arad şi Timiş.

Cu toate acestea, decalajul dintre regiunea de Vest şi Bucureşti poate fi aproape egal din punctul de vedere al planurilor investitorilor pentru acest an. Aproape un sfert din viitoarele investiţii în România (24%) va fi atras de regiunea Vest, principalul judeţ din această zonă fiind Sălaj, cu 9% din investiţii, urmat de Arad, Timiş şi Bihor, toate cu câte 5%. Muntenia se situează pe locul al treilea, Argeş şi Prahova fiind singurele reprezentante, fiecare cu câte 3,5% din investiţiile totale. Pe de altă parte, zona nord-estică a României este reprezentată de judeţul Neamţ (1,8%) şi judeţul Suceava (1,8%). În partea de sud a României, singurul judeţ care va atrage investiţii, potrivit respondenţilor, este Teleorman, cu 1,8% din total.

Diferit de anul trecut este faptul că judeţe precum Sibiu, Braşov sau Ilfov nu reprezintă destinaţii pentru investiţii în opinia investitorilor.

Potrivit EY, pandemia a afectat operaţiunile de lanţuri de aprovizionare şi logistică la nivelul întregului continent european, determinând companiile să dorească relocarea activităţilor mai aproape de pieţele de origine şi de clienţii locali. Comparativ cu 2020, când au fost înregistrate 595 de proiecte, în 2021 s-au înregistrat 655 de proiecte în domeniul logisticii. În 2021, numărul de proiecte industriale a depăşit nivelul de dinainte de criză, reflectând un efect de revenire şi o reorganizare globală a lanţurilor de aprovizionare.

Conform predicţiilor din ediţia 2021, România devine un centru al operaţiunilor de logistică şi producţie tot mai mare în Europa de Est, datorită competitivităţii sale în materie de costuri şi a ofertei de forţă de muncă, evenimentele din Ucraina acţionând ca un catalizator în acest sens. În prezent, România este cea mai dorită destinaţie pentru investiţii în 2022 în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare şi logistică.

Diferenţa majoră faţă de anul trecut rezidă în creşterea popularităţii serviciilor de asistenţă pentru întreprinderi, care au depăşit producţia. Cea mai mare creştere a fost înregistrată de proiectele de cercetare-dezvoltare, de pe locul al şaptelea în 2021, pe locul al patrulea în 2022, se mai arată în documentul citat.

La nivel european, studiul a relevat că percepţia şi perspectivele liderilor executivi ai IMM-urilor sunt mai puţin optimiste decât cele ale conducătorilor de companii multinaţionale. Numai 26% dintre companiile mici au declarat că planurile lor de investiţii s-au extins datorită pandemiei, comparativ cu 64% dintre companiile mari.

Cu toate acestea, numai 44% dintre IMM-uri intenţionează să investească în Europa în anul următor sau în următorii trei ani, iar 58% consideră că atractivitatea Europei va creşte în acelaşi interval. Totodată, 83% dintre companiile mari plănuiesc să investească în Europa.

Pentru IMM-uri este important să beneficieze de sprijinul autorităţilor. De exemplu, toate companiile mari au declarat că Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă a fost un factor decisiv în decizia lor de a îşi menţine sau extinde activităţile în Europa, comparativ cu 54% dintre companiile mici.

"Încurajarea politicilor şi atitudinilor de protecţie a mediului a fost selectată pentru al doilea an consecutiv drept al doilea cel mai important aspect asupra căruia România ar trebui să îşi canalizeze eforturile în viitor pentru a rămâne competitivă în rândul economiilor globale. Totuşi, atunci când au fost întrebaţi cum poate România să rămână atractivă din punctul de vedere al sustenabilităţii, aproximativ 59% dintre liderii executivi au declarat că este nevoie de reglementări pentru a susţine practici comerciale durabile (de exemplu, obligaţii de reciclare, reglementarea protecţiei biodiversităţii, standarde pentru clădiri ecologice). 45% dintre aceştia au fost de părere că România trebuie să îşi îmbunătăţească potenţialul de decarbonare a lanţurilor de aprovizionare (de exemplu, prin reducerea transporturilor, prin acces la materiale durabile). Aproape acelaşi procentaj de respondenţi (43%) au declarat că este important să se majoreze numărul de surse regenerabile în producţia de electricitate, iar 42% au menţionat că România ar trebui să asigure existenţa abilităţilor şi competenţelor necesare pentru a facilita proiectele de sustenabilitate", subliniază un comunica EY România.

Potrivit companiei de consultanţă, atractivitatea unei destinaţii este definită ca o combinaţie între imagine, gradul de încredere a investitorilor şi percepţia privind capacitatea ţării sau zonei respective de a oferi cele mai competitive beneficii pentru ISD.

În cadrul Studiului de atractivitate EY pentru România, cercetarea în teren a fost realizată de Euromoney între 2 şi 31 martie prin intermediul interviurilor online cu 101 lideri de companii internaţionale relevante, dintre care 50% sunt deja stabilite în România, iar 50% sunt stabilite în afara ţării.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 40 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021. Compania este prezentă în România din anul 1992 iar cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: ey.com