Miniştri ai Energiei din zece ţări UE solicită Comisiei Europene să-şi extindă acţiunile în domeniul producţiei de energie din surse fără emisii de carbon, a anunţat, luni, ministrul Energiei, Virgil Popescu, pe pagina sa de Facebook.

"În etapa următoare, Comisia Europeană ar trebui să aibă in vedere actualizarea Programul Ilustrativ în domeniul nuclear (PINC), în conformitate cu articolul 40 din Tratatul Euratom, care oferă o imagine de ansamblu asupra obiectivelor şi investiţiilor necesare de-a lungul întregului ciclu de viaţă al energiei nucleare", susţin cei zece miniştri ai Energiei, într-o scrisoare adresată Comisiei.

PINC reprezintă un instrument al Comisiei Europene prin care se realizează o prezentare a proiectelor şi nevoilor de investiţii în domeniul nuclear, în conformitate cu deciziile naţionale privind dezvoltarea mixului energetic.

Semnatarii documentului sunt: Virgil Popescu - Ministrul Energiei (România), Alexander Nikolov - Ministrul Energiei (Bulgaria), Davor Filipović - Ministrul Economiei şi Dezvoltarii Sustenabile (Croaţia), Jozef Síkela - Ministrul Industriei şi Comerţului (Cehia), Mika Lintilä - Ministrul Afacerilor Economice (Finlanda), Agnes Pannier-Runacher - Ministrul Tranziţiei Energetice (Franţa), László Palkovics Ministrul inovaţiei şi tehnologiei (Ungaria), Anna Moskwa Ministrul Climei şi Mediului (Polonia), Richard Sulík - Viceprim-ministru şi ministru al Economiei (Slovacia) şi Bojan Kumer - Ministrul pentru Infrastructura (Slovenia).

"Alături de miniştrii Energiei din Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Franţa, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia facem un apel important: Fără energia nucleară, decarbonarea nu este posibilă!'. Cu războiul dincolo de graniţele noastre, nu ar trebui UE să accelereze investiţiile pentru a ne asigura viitorul energetic şi rezilienţa? Astăzi, consolidarea ambiţiei noastre de a lupta împotriva schimbărilor climatice trebuie să facă parte din planurile UE pentru autonomie strategică şi energetică, deoarece agresiunea militară brutală a Rusiei în Ucraina a forţat o regândire a sectorului energetic în Europa", notează ministrul pe pagina sa de Facebook.

Potrivit sursei citate, contextul în care se discută Taxonomia UE pentru finanţare durabilă la ora actuală este diferit faţă de cel de dinainte de invazia Rusiei în Ucraina.

"În octombrie 2021, am declarat următoarele: 'Fără energia nucleară, decarbonarea nu este posibilă. Este o resursă vitală şi de încredere pentru toţi, în vederea asigurării securităţii energetice şi a unui viitor cu emisii scăzute de carbon'. Astăzi, există un adevărat război dincolo de graniţele UE. Din cauza acţiunilor ilegale ale Rusiei, cetăţenii UE şi industria resimt impactul preţurilor ridicate şi volatile la energie. Dacă UE doreşte să rămână pe calea decarbonizării şi să ofere, în acelaşi timp, securitatea aprovizionării, avem nevoie de o schimbare de atitudine faţă de energia nucleară. Vor fi necesare volume mari de electricitate şi hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a satisface nevoile energetice ale industriei şi ale societăţii şi pentru a atinge obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050", precizează Virgil Popescu.

În opinia acestuia, cererea de energie electrică se va dubla în următorii 30 de ani şi "momentul să acţionăm este acum".

"Energia nucleară, ca sursă de energie cu producţie în bandă şi emisii scăzute de carbon, poate juca un rol esenţial într-un mix energetic compatibil cu neutralitatea climatică, fără a recurge masiv la importurile de energie. Este dovedit faptul că neutralitatea climatică şi asigurarea securităţii aprovizionării vor necesita o investiţie de 500 de miliarde de euro în noi instalaţii de producţie a energiei nucleare până în 2050. Pentru a răspunde acestei provocări, nuclearul trebuie să fie inclus în politicile Green Deal şi REPowerEU, aşa cum a fost previzionat în viziunea strategică europeană pe termen lung, Clean Planet for all, unde s-a afirmat clar că împreună cu sursele regenerabile, nuclearul are potenţialul de a forma coloana vertebrală a unui sistem energetic european fără emisii de carbon", a adăugat Virgil Popescu.

Totodată, el a subliniat că energia nucleară este capabilă să facă faţă diferitelor provocări.

"În primul rând, nuclearul este capabil să asigure volumele necesare de energie electrică pentru creşterea electrificării şi este o componentă cheie în găsirea unei soluţii pentru a reduce dependenţa noastră de importurile de combustibili fosili din Rusia, îndeplinind totodată cele mai înalte standarde de siguranţă. În al doilea rând, având în vedere aşa-numitele costuri de sistem şi de echilibrare a sistemului electroenergetic, nuclearul este o sursă competitivă de energie, de care trebuie să se ţină seama atunci când se iau în considerare scheme specifice de finanţare pentru astfel de proiecte cu capital intensiv", notează ministrul.

În ceea ce priveşte managementul deşeurilor radioactive, inclusiv din medicină sau din aplicaţii industriale, sunt disponibile tehnologii sigure pentru depozitare şi eliminare; pentru deşeurile înalt radioactive, depozitele geologice de adâncime sunt considerate, pe baza cunoştinţelor dobândite de industria nucleară, a fi o soluţie adecvată şi sigură, iar tehnologia pentru construcţia lor este deja disponibilă astăzi.

"În cele din urmă, Europa are nevoie de o strategie realistă privind producţia de hidrogen şi nu ar trebui să se bazeze în mare măsură pe importuri - ţinând cont de provocările existente ale dependenţei de importul de energie. Europa trebuie să-şi sporească capacitatea de a produce hidrogen cu emisii scăzute de carbon şi să pună în aplicare un cadru adecvat pentru dezvoltarea hidrogenului produs folosind energia nucleară", a mai spus el.

Potrivit acestuia, primul pas este deja inclus în actul delegat complementar privind Taxonomia, care stabileşte criterii pentru construcţia şi funcţionarea însiguranţă a noilor centrale nucleare, inclusiv pentru producţia de hidrogen. Acest lucru va face ca ecosistemul european de producţie a hidrogenului să poată fi implementat mai rapid, la scară largă.

"Pe baza celor menţionate mai sus, noi, subsemnaţii, ne alăturăm poziţiei celor 20 de sindicate reprezentând interesele lucrătorilor din domeniul energiei din Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Finlanta, Franţa, Ungaria, Lituania, România, Slovacia şi Slovenie, care susţin includerea energiei nucleare în taxonomia UE ca fiind vitală pentru combaterea schimbărilor climatice şi creşterea independenţei energetice. În contextul provocărilor menţionate mai sus, invităm Comisia Europeană să-şi extindă acţiunile în domeniul producţiei de energie din surse fără emisii de carbon. În etapa următoare, Comisia Europeană ar trebui să aibă in vedere actualizarea Programul Ilustrativ în domeniul nuclear (PINC), în conformitate cu articolul 40 din Tratatul Euratom, care oferă o imagine de ansamblu asupra obiectivelor şi investiţiilor necesare de-a lungul întregului ciclu de viaţă al energiei nucleare", precizează documentul.

PINC reprezintă un instrument al Comisiei Europene prin care se realizează o prezentare a proiectelor şi nevoilor de investiţii în domeniul nuclear, în conformitate cu deciziile naţionale privind dezvoltarea mixului energetic. Dreptul fiecărui stat membru de a-şi stabilit mixul energetic (aşa numitul principiu al neutralităţii tehnologice) este garantat prin Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene. PINC revizuit ar trebui să reflecte cele mai recente evoluţii la nivelul statelor membre care au optat recent pentru includerea energiei nucleare în mixul energetic, să prevadă dezvoltarea de noi tehnologii inovative precum reactoarele modulare de mici dimensiuni (de care România şi alte state membre sunt interesate) precum şi aplicaţiile non-electrice ale energiei nucleare: producerea de hidrogen curat, radioizotopi pentru domeniul medical etc. şi sursele de finanţare necesare, astfel încât UE să atingă obiectivele de neutralitate climatică. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)