Prin Ordonanţa privind decarbonarea sistemului energetic prelungim perioada de închidere şi punere în siguranţă a minelor de huilă, în condiţiile în care acolo poate exista autoaprindere oricând, a declarat joi ministrul Energiei, Virgil Popescu, la finalul şedinţei de Guvern.

"Haideţi să începem cu Ordonanţa cu privire la decarbonarea sistemului energetic, ordonanţă care este jalon al Planului Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă, ordonanţă care îşi propune să elimine etapizat cărbunele din mixul energetic până în anul 2032. Aş începe şi cu un preambul al celor două companii mari: Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia. Complexul Energetic Hunedoara, în ultimii 4-5 ani, a asigurat o cantitate foarte mică din sistemul naţional de producere a energiei electrice, circa 1%. A fost înfiinţat în 2014, ştergându-se toate datoriile, cu mai multe societăţi care au fuzionat. În 2019, a intrat în faliment, în insolvenţă, având datorii de peste 3 miliarde de euro - o intrare în insolvenţă datorată şi unui ajutor de stat care a trebuit să fie rambursat, întrucât nu a fost acordat corect în anul 2015. Ministrul Finanţelor de la acea vreme practic putem spune că este autorul acestei insolvenţe a Complexului Energetic Hunedoara", a menţionat Virgil Popescu.

El a subliniat că, la Complexul Energetic Hunedoara, în 2017, "Guvernul de la acea vreme a intrat într-un program de închidere de mină, Mina Lonea şi Mina Lupeni", urmând ca pentru Mina Lonea să fie finalizată închiderea la sfârşitul anului 2020, iar pentru mina Lupeni la sfârşitul anului 2021.

Ministrul Energiei a precizat că prin Ordonanţa privind decarbonarea sistemului energetic se prelungeşte perioada de închidere şi punere în siguranţă,k pentru că este vorba de o punere în siguranţă a minelor de huilă, unde poate exista auto-aprindere oricând.

"Lungirea celor două mine până în 2026, închiderea şi punerea în siguranţă a minelor Livezeni şi Vulcan până în anul 2032, în paralel cu termocentrala de la Paroşeni, care va neutraliza cărbunele pe care îl vom scoate, cărbune care va produce în continuare energie electrică - aceasta este propunerea care este şi discutată la nivelul Comisiei Europene, urmând să solicităm şi un ajutor de stat pentru acest lucru. Am creat cadrul general prin ordonanţa decarbonării", a explicat Virgil Popescu.

Potrivit acestuia, Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de cărbune din România, realizează circa 18% din producţia de energie electrică a României.

Totodată, el a precizat că, în anul 2020, a rămas definitivă o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-au stabilit, de către Corpul de control al Ministerului Energiei, 680 de milioane de lei pagube, fiind schimbată întreaga conducere.

Ministrul Energiei a subliniat că, prin această ordonanţă, se propune închiderea şi conservarea unităţilor de producţie a energiei electrice pentru că, în această criză energetică, nu se ştie când o să fie nevoie să se poată produce din nou energie electrică.

"De altfel, încă din februarie, dacă vă aduceţi aminte, premierul a anunţat creşterea producţiei pe bază de cărbune. S-au angajat peste 600 de oameni deja la Complexul Energetic Oltenia şi, dacă vă uitaţi pe site-ul Transelectrica, o să vedeţi creştere în ultima lună a producţiei de energie electrică. Eram obişnuiţi cu 1.200 de MW, a ajuns şi la 1.700 de MW. Deci, Complexul Energetic Oltenia funcţionează în acest moment la parametri, la capacitatea spre maxim de producere a energiei electrice", a mai spus Popescu.

Potrivit acestuia, pe lângă conservarea unităţilor, care se vor scoate etapizat din exploatare, se vor construi şi sunt aprobate deja la finanţare 800 milioane de euro pentru 1.300 de MW de producere a energiei electrice pe bază de gaz natural.

"Sunt aprobate prin Fondul de Modernizare. Vorbim de investiţii deja aprobate, unde trebuie să înceapă construcţia lor - 845 de MW la Işalniţa, în judeţul Dolj, şi la Turceni - 475 de MW şi în tot Complexul Energetic Oltenia 725 de MW producţie solară. Vorbim de capacitate instalată de peste 2.000 de MW, care se va pune în Complexul Energetic Oltenia, investiţii deja aprobate. Termocentrala de la Craiova va fi externalizată într-o companie fără datorii, deţinută în continuare de Ministerul Energiei şi Fondul Proprietatea - aşa este structura acţionariatului la Complexul Energetic Oltenia", a susţinut ministrul.

El a mai precizat că, împreună cu Primăria Craiova, se doreşte modernizarea termocentralei de la Craiova.

"Există deja un studiu de fezabilitate făcut de Complexul Energetic Oltenia pentru a pune acolo o unitate de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de 295 de MW. Vorbim de o investiţie de 250 de milioane de euro, care va fi în această în această toamnă-iarnă depusă la Fondul de Modernizare pentru a putea fi şi aceasta finanţată", a arătat ministrul Energiei.

În altă ordine de idei, şeful de la Energie a subliniat că Articolul 19 precizează clar că, în caz de criză energetică, de probleme în aprovizionarea cu energie electrică, Guvernul, la propunerea ministerului de resort, "poate să propună să aprobe prelungirea perioadelor de închidere sau redeschiderea a unor capacităţi de producţie şi a exploatărilor miniere aferente, tocmai pentru a avea această plasă de siguranţă şi în condiţiile de criză energetică".

Popescu a susţinut că se va putea produce energie electrică, aşa cum se întâmplă în prezent, crescând producţia de la Complexul Energetic Oltenia, "cu toate că în Planul de restructurare nu puteam să facem acest lucru".

"Am beneficiat încă de acum două luni de un accept al Comisiei Europene, al celor de la DG Competition. Am negociat cu ei, tocmai pentru a putea să avem această plasă de siguranţă, să putem avea energie mai multă, dacă va fi cazul. Deci, încă de acum două luni, DG Competition a fost de acord cu acest lucru. Evident, în anvelopa financiară a programului de restructurare ne-au spus foarte clar 'da, dar fără să cereţi bani în plus ca ajutor de stat', ceea ce se întâmplă, pentru că preţul din piaţă permite Complexului Energetic Oltenia, în acest moment, să se autofinanţeze", a explicat el.

Ministrul Energiei a mai spus că ordonanţa privind decarbonarea face referire la acordarea unui ajutor persoanelor disponibilizate, "vorbeşte de un comitet de decarbonare, unde este şi Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prefecturile din Hunedoara, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Mehedinţi, acolo unde se găsesc cariere şi exploatări miniere, tocmai pentru a lucra împreună".

Referitor la minele de huilă, Virgil Popescu a subliniat că "avem inclusiv posibilitatea ca acelea să poată fi închise într-o formă, în aşa fel încât să poată intra într-un circuit, de exemplu cultural sau turistic, pentru că, de ce nu, tradiţia mineritului există în România, există în acea zonă şi poate să rămână, ca şi generaţiile viitoare să vadă acest lucru".

Guvernul a adoptat joi, la propunerea Ministerului Energiei, Ordonanţa de Urgenţă privind decarbonizarea sectorului energetic, un jalon din PNRR, având în vedere că eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit şi huilă constituie un element de reformă al Componentei C6. Energie, din cadrul Pilonului I. Tranziţia verde al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Potrivit actului normativ, autorităţile vor putea decide amânarea închiderii unor capacităţi energetice cu funcţionare pe cărbune şi a exploatărilor miniere aferente sau repornirea grupurilor energetice închise şi a exploatărilor miniere aferente în situaţie de criză energetică. AGERPRES/(A - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)