Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 1,57% din Produsul Intern Brut după primele cinci luni ale acestui an, de la 1,23% din PIB în perioada ianuarie-aprilie, potrivit datelor publicate sâmbătă de Ministerului Finanţelor.

Soldul negativ este însă în scădere cu aproximativ 0,65 puncte procentuale faţă de cifrele consemnate în perioada similară a anului trecut, când bugetul închidea primele cinci luni cu un deficit de 2,22% din PIB.

"Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 20,90 miliarde lei, în scădere faţă de deficitul de 26,18 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere (...) de la 2,22% din PIB la 1,57% din PIB ", precizează Ministerul Finanţelor.

Evoluţia este explicată de creşterea veniturilor totale cu 1,01 puncte procentuale din PIB - influenţată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri şi servicii şi venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 0,37 puncte procentuale din PIB - preponderent pe seama cheltuielilor cu asistenţa socială şi cu dobânzile.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 178,97 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2022, cu 21,5% peste nivelul încasat în perioada similară din 2021. Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, venituri nefiscale şi contribuţii de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 14,24 miliarde lei în primele cinci luni, consemnând o creştere de 18,2% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din declaraţia unică (+42,1%), impozitul pe dividende (+35,5%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+27,2%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,6%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+11,5%), exceptând luna mai - cu o dinamică a încasărilor din această categorie peste cea a bazei macroeconomice.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 57,57 miliarde lei în ianuarie-mai, în creştere cu 10,9% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia este inferioară dinamicii fondului de salarii în primele cinci luni, excepţie făcând luna mai.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 7,04 miliarde lei, în scădere cu 12,1% (an/an), ca efect al modificării termenului de plată privind impozitul pe profit
aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022 (faţă de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021), ceea ce a condus la reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici cu 19,5% (an/an), atenuată însă parţial de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 miliarde lei).

Încasările nete din TVA au totalizat 38,16 miliarde lei în primele cinci luni, în creştere cu 29,5% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 9,68 miliarde lei.

"Dinamica veniturilor din TVA a fost influenţată preponderent de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante", subliniază MF.

Veniturile din accize au însumat 14,01 miliarde lei, consemnând o creştere de 1% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 7,5%, susţinut atât de creşterea consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică anuală negativă (-5,9%), evoluţie explicată într-o anumită măsură de reorientarea parţială a consumului de ţigarete către substituenţi (produse din tutun încălzit ori lichide cu conţinut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic) taxaţi cu un nivel mult mai redus al accizei.

Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 8,32 miliarde, înregistrând un avans semnificativ faţă de anul precedent (+6,29 miliarde lei), preponderent pe
seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 15,54 miliarde lei, în creştere cu 59,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din proprietate, dividende, redevenţe petroliere şi
vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 12,59 miliarde lei, în creştere cu 22,2% (an/an).

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au fost în sumă de 199,87 miliarde lei şi au crescut în termeni nominali cu 15,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 0,37 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 14,7% din PIB la 15,1% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 48,46 miliarde lei, în creştere cu 4,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,6% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Totodată, cheltuielile cu bunuri şi servicii, de 26,19 miliarde lei, s-au majorat cu 16,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de 10,1%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,92 miliarde lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,84 miliarde lei ca urmare a creşterii ratelor de dobânda în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Şi cheltuielile cu asistenţa socială, de 74,1 miliarde lei, au fost în creştere, cu 17,8%. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu
dizabilităţi.

"Totodată, se reflectă majorarea alocaţiei de stat pentru copii, astfel, alocaţia de stat pentru copii creşte, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocaţia de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar şi pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învăţământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani", semnalează MF.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 4,4 miliarde lei. În principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 3,42 miliarde lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 13,5 miliarde lei, cu 18,3% mai mari comparativ cu primele cinci luni ale anului precedent, iar cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 16,45 miliarde lei.

"Se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 56,6% din totalul cheltuielilor pentru
investiţii în timp ce cheltuielile de investiţii din resurse interne au înregistrat o diminuare", punctează Ministerul Finanţelor.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi)trat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere (...) de la 2,22% din PIB la 1,57% din PIB ", precizează Ministerul de Finanţe. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru)