Veniturile totale, în termeni nominali, au fost anul trecut, în medie, de 5.683 lei lunar pe gospodărie şi de 2.243,4 lei pe persoană, în creştere cu 8,9%, respectiv, cu 10,5% faţă de 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Principala sursă de formare a veniturilor totale a reprezentat-o, atât în anul 2021, cât şi în anul anterior, veniturile băneşti (93,5%, în creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul 2020).

Anul trecut, ponderea veniturilor în natură a fost de 6,5% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul anterior, pe seama contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,4%, în scădere cu 0,7 puncte procentuale, faţă de anul anterior). Acestea din urmă sunt produse alimentare şi nealimentare de provenienţă agricolă care intră în consumul gospodăriei din producţie proprie, din stoc, precum şi din cele primite pentru munca prestată în alte gospodării sau primite în dar de la rude, prieteni sau alte persoane.

"Economia de subzistenţă, caracteristică gospodăriei agricole, este evidenţiată şi de ponderea relativ scăzută a veniturilor băneşti din agricultură, care au reprezentat, pe ansamblul gospodăriilor, numai 1,6% din veniturile totale, în uşoară scădere, însă, faţă de anul anterior (cu 0,1 puncte procentuale). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă categorie de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodăriilor, atât în anul 2021 cât şi
în anul precedent (69%, respectiv, 68,2%). Totuşi, contribuţia lor la formarea veniturilor este scăzută comparativ cu cea care caracterizează economiile de piaţă dezvoltate. Această situaţie este legată de numărul relativ mic de salariaţi din componenţa gospodăriilor (0,9 salariaţi/gospodărie)", menţionează INS.

O altă categorie de venituri care a deţinut o pondere importantă în structura veniturilor totale ale gospodăriilor o reprezintă veniturile din prestaţii sociale (19,1%), în uşoară creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de anul 2020.

În 2021, veniturile totale, medii lunare pe o gospodărie, ale gospodăriilor în care capul gospodăriei este absolvent al învăţământului superior au fost de 3,6 ori mai mari decât ale gospodăriilor în care capul gospodăriei a absolvit numai şcoala primară sau nu a absolvit nicio formă de învăţământ şi de 1,9 ori mai mari decât ale gospodăriilor în care capul gospodăriei a absolvit învăţământul secundar.

Potrivit INS, atât în anul 2021, cât şi în anul precedent nivelul cel mai ridicat al veniturilor totale medii lunare s-a regăsit la gospodăriile încadrate în grupa de vârstă
35-49 ani (6.887,3 lei în anul 2020 şi 7.680,7 lei în 2021), iar cel mai scăzut la cele de 15-24 ani (4.489,4 lei în 2020 şi 4.179,7 lei în 2021) şi 65 ani şi peste (3.156,3 lei în 2020 şi 3.318,9 lei în 2021).

"Nivelul mai scăzut al veniturilor gospodăriilor încadrate în categoria celor conduse de persoane de 65 ani şi peste este corelat în mare măsură cu vârsta, gospodăriile din această categorie fiind în proporţie de 97,6% gospodării de pensionari. Din veniturile acestor gospodării conduse de persoane de 65 ani şi peste, 9,8% sunt venituri în natură şi 59,4% venituri din pensii", precizează INS.

Din analiza veniturilor medii ale gospodăriilor grupate după sexul capului gospodăriei a rezultat că nivelul cel mai ridicat al veniturilor totale se regăseşte la gospodăriile conduse de persoane de sex masculin (5.793,2 lei lunar în 2020 şi 6.347,9 lei lunar în 2021), de 1,1 ori mai mare decât media pe ansamblul gospodăriilor şi de 1,6 ori mai mare decât al gospodăriilor conduse de persoane de sex feminin.

Veniturile gospodăriilor conduse de persoane de sex feminin s-au situat la 62,1% (62,8% în anul 2020) din nivelul veniturilor gospodăriilor conduse de persoane de sex masculin şi sub media calculată pe ansamblul gospodăriilor cu 30,7% (cu 30,3% în 2020).

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat şi în funcţie de mediul de rezidenţă. În anul 2021, veniturile medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 41,5% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural.

În mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 75,6% din salarii, 17,6% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 3,8% din total.

În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 15,6% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (11,4% din totalul veniturilor), veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 4,2% din totalul veniturilor gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (56,8%) şi celor din prestaţii sociale (21,9%).

În ceea ce priveşte diferenţierea veniturilor pe regiuni, cele mai mari venituri medii lunare s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (8.546,6 lei pe gospodărie), iar
cele mai scăzute în Nord-Est (4.552,6 lei pe gospodărie). Principala sursă de formare a veniturilor, în toate regiunile, a fost salariul, însă cu un aport mai scăzut în regiunea Nord-Est (2.671,4 lei lunar pe gospodărie, cu 31,8% mai mic decât media pe ansamblul gospodăriilor) şi considerabil mai mare în regiunea Bucureşti-Ilfov (6.859,9 lei lunar pe gospodărie, cu 75% mai mare decât media).

O altă categorie de venituri cu o pondere destul de importantă în structura veniturilor totale o reprezintă veniturile din prestaţii sociale, care au depăşit 20% aproape în toate regiunile (15% în Bucureşti-Ilfov).

Veniturile în natură constituie, de asemenea, o sursă cu pondere mare în totalul veniturilor în toate regiunile (între 6%, atât în Sud-Muntenia cât şi Centru, respectiv, 11,1% în Nord-Est), cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov (2,2%).AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Florentina Cernat, editor online: Irina Giurgiu)