INS: Cheltuielile de consum au fost anul trecut de 2.979,3 lei/gospodărie, lunar
Consumul, principala destinaţie a cheltuielilor gospodăriilor, a deţinut anul trecut, în medie, pe ansamblul gospodăriilor, 61,1% din cheltuielile totale, acestea fiind de 2.979,3 lei lunar pe o gospodărie, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de statistică.
Cheltuielile băneşti pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţile de alimentaţie publică), nealimentare şi pentru plata serviciilor au fost de 2.745,8 lei lunar (56,3% din cheltuielile totale).
Cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare şi nealimentare din resurse proprii
care sunt consumate de membrii gospodăriei) a fost egală cu 233,5 lei pe gospodărie şi a reprezentat 4,8% din cheltuielile totale.
Cheltuielile pentru producţia gospodăriei, în anul 2021, au reprezentat 1,9% din cheltuielile totale, din care 0,4% au revenit cheltuielilor băneşti, iar 1,5% contravalorii consumului productiv din resurse proprii (furaje, seminţe etc.) utilizate pentru producţia gospodăriei. Acestea din urmă au însumat, în medie, 72,4 lei lunar pe gospodărie.
Conform Clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 33,4% din consumul gospodăriilor. O altă componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, a fost legată de locuinţă, acesteia alocându-i-se 21,9% din cheltuielile de consum, cea mai mare parte a acestora fiind absorbită de consumul de utilităţi necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili), care presupune cheltuieli în mare măsură obligatorii pentru gospodării (15,7%). În schimb, cheltuielile implicate de dotarea şi întreţinerea locuinţei au o
pondere mult mai scăzută (6,2%).
Următorul loc în ordinea determinată de volumul resurselor alocate a fost ocupat de cheltuielile pentru băuturi alcoolice şi tutun (8,1%) şi cheltuielile pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (7,8%).
"Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate şi mai ales cele pentru educaţie înregistrează un nivel scăzut, în special din cauza faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit", precizează INS.
Cheltuielile medii lunare pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţi de alimentaţie publică) au fost, în anul 2021, de 854,8 lei pe gospodărie şi 337,4 lei pe persoană. Ponderea cheltuielilor pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţi de alimentaţie publică) în totalul cheltuielilor pentru consumul alimentar - medie pe o gospodărie - a crescut faţă de anul precedent (de la 76,8% în anul 2020 la 78,5% în anul 2021), pondere diferenţiată pe categorii de gospodării, medii de rezidenţă şi regiuni.
Astfel, în totalul cheltuielilor pentru consumul alimentar, cumpărările au reprezentat peste 75% în gospodăriile de salariaţi (83,2%), de pensionari (75,8%), din mediul urban (86,1%), din regiunea Sud-Est (78,1%), din regiunea Sud Muntenia (76,2%), din regiunea Vest (80,8%), din regiunea Nord-Vest (76,2%), din
regiunea Centru (78,7%) şi din regiunea Bucureşti - Ilfov (93,9%).
Cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice (inclusiv rămase în stoc, date în prelucrare, date la animale etc.) au însumat, în anul 2021, în medie, 360 lei lunar pe o persoană, cu 13,7% mai mari faţă de anul precedent.
În anul 2021, din totalul cheltuielilor băneşti pentru cumpărarea de alimente şi băuturi alcoolice, cele destinate cumpărării de pâine şi produse de franzelărie au scăzut faţă de anul precedent (de la 10,9% în 2020 la 10,7% în 2021). Această pondere se ridică la 15,6% (15,9% în anul 2020) în cazul gospodăriilor de agricultori şi la 13,6% (13,5% în 2020) în cazul gospodăriilor din mediul rural.
O pondere importantă o deţin şi cheltuielile pentru cumpărarea de carne şi preparate din carne, care împreună absorb, pe ansamblul gospodăriilor, în medie, 24,7% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice, atât în anul 2020 cât şi în anul anterior.
Legumele şi conservele din legume au reprezentat 7,5% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice, în scădere nesemnificativă faţă de anul anterior (7,7% în anul 2020).
"Aşadar, cheltuielile pentru cumpărarea celor trei grupe de produse alimentare - pâine şi produse de franzelărie; carne proaspătă şi preparate din carne; legume şi conserve din legume - însumează sub 50% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice (42,9%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul anterior)", subliniază INS.
Pe ansamblul gospodăriilor, faţă de anul anterior, cantităţile cumpărate au prezentat creşteri la majoritatea grupelor principale de produse Nivelul mediu lunar al cheltuielilor pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare a fost, în anul 2021, de 1.168 lei pe gospodărie şi 461,1 lei pe persoană. Ponderea lor în totalul cheltuielilor de
consum a crescut faţă de anul precedent (de la 38,8% în anul 2020 la 39,2% în anul 2021).
Pe categorii de gospodării analizate mărimea cheltuielilor pentru mărfuri nealimentare, medii lunare pe o gospodărie, a variat între 1.528,8 lei la gospodăriile de salariaţi şi 6550 lei la gospodăriile de şomeri.
În 2021, aproape toate categoriile de gospodării analizate au alocat pentru cumpărarea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte peste 15% din suma totală a cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare, cu excepţia gospodăriilor de pensionari (14,8%).
Următoarele priorităţi pentru cea mai mare parte a gospodăriilor au fost legate de cumpărarea de ţigări, tutun şi articole pentru fumat, precum şi de procurarea şi utilizarea mijloacelor de transport. Pe ansamblul gospodăriilor, aceste grupe de cheltuieli, împreună cu cea pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, a absorbit 49,6% din cheltuielile pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare (48,2% în anul 2020).
Pentru gospodăriile de pensionari, principala prioritate a constituit-o cumpărarea de medicamente, aparate şi produse medicale (19,5%, atât în anul 2021, cât şi în anul anterior).
Cel mai ridicat nivel al cheltuielilor pentru cumpărarea combustibililor, s-a înregistrat la gospodăriile de agricultori (19,8%, în scădere cu 4,4 puncte procentuale faţă de anul precedent).
În mediul urban, capitolele care au înregistrat cea mai mare parte a cheltuielilor pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare au fost cele pentru articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi cele pentru ţigări, tutun, articole şi accesorii pentru fumat. Împreună, acestea au deţinut o pondere de 38,3% în total.
În mediul rural, peste 50% din totalul cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare s-au efectuat pentru procurarea a trei grupe de bunuri: îmbrăcăminte şi încălţăminte, combustibili (lichizi şi solizi) şi ţigări, tutun, articole şi accesorii pentru fumat (51,6%, respectiv 50,9% în anul 2020).
Pe regiuni, cheltuielile medii pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare au avut nivelul cel mai înalt în regiunea Bucureşti-Ilfov (1.550,4 lei lunar pe gospodărie) şi cel mai scăzut în regiunea Nord-Est (991,8 lei lunar pe gospodărie).
În ceea ce priveşte cheltuielile pentru plata serviciilor, anul trecut, pe ansamblul gospodăriilor, acestea au deţinut o pondere relativ scăzută: 24,3% în totalul cheltuielilor de consum şi 26,3% în totalul cheltuielilor băneşti de consum.
Cheltuielile pentru plata serviciilor au însumat, în medie, pe o gospodărie 723 lei lunar. Din acest total, cele legate de locuinţă au avut de departe ponderea cea mai mare, atât în anul 2021, cât şi în anul precedent (49,7%, respectiv 51,6% în 2020). În cadrul acestora, cele pentru energie electrică şi gaze naturale au deţinut ponderi mari, ajungând la 58,8% din totalul cheltuielilor pentru serviciile legate de locuinţă, în scădere (cu 0,6 puncte procentuale) faţă de anul anterior.
Serviciile de telefonie au ocupat următorul loc în ierarhia cheltuielilor pentru servicii, cu o pondere de 17,1%. Acestea au fost urmate, ca mărime şi pondere, de cheltuielile de sănătate (7,8%).
Cheltuielile pentru aceste trei categorii de servicii (locuinţă, telefonie şi transport) au absorbit 73,1% din totalul cheltuielilor pentru servicii, pe ansamblul gospodăriilor.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Florentina Cernat, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Analiști financiari: Evoluția ROBOR a urmat inflația și dobânda-cheie a BNR
Evoluția ROBOR din perioada 2021-2022 a reflectat accelerarea inflației, creșterea anticipațiilor inflaționiste și înăsprirea politicii monetare a BNR, au afirmat joi analiști financiari, în cadrul unei dezbateri dedicate relației dintre indicii ROBOR, dobânzi și principalii indicatori macroeconomici. 'ROBOR, în aprilie 2021, se apr
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale: Daunele provocate de inundații pot fi notificate prin sistemul digital al instituției
Proprietarii de locuințe inundate în urma fenomenelor hidrometeorologice din ultimele zile pot notifica daunele prin sistemul digital al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM), pentru demararea procesului de despăgubire, potrivit unui comunicat al instituției. 'PADROM urmărește situația generată de fenomenele hidrometeor
Cristian Păun: Consiliul Concurenței are un dosar extrem de slab în cazul ROBOR
Consiliul Concurenței amendează o piață și are în spate 'un dosar extrem de slab', a declarat joi profesorul ASE Cristian Păun, în cadrul unei dezbateri dedicate relației dintre ROBOR și politica monetară. El a afirmat că disputa actuală trebuie privită în contextul unui fenomen mai larg, nu doar prin prisma investigației asupra secto
Blocarea conturilor ROMATSA nu a fost instituită pentru că ar fi parte în litigiul cu Pfizer (ministru)
Blocarea conturilor ROMATSA nu a fost instituită pentru că societatea ar fi parte în litigiul cu Pfizer, ci pentru că Pfizer a obținut, într-o instanță în Belgia, o măsură asupra acestor sume care urmau să ajungă în România, a explicat joi ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Am oferit astăzi, colegilor minișt
Uniunea experților în legislația muncii respinge transpunerea birocratică a directivei privind transparența salarială
Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii (UNELM) susține transparența salarială prin aplicarea Directivei UE 2023/970, dar respinge modalitatea birocratică în care aceasta este transpusă în legislația națională și implementată în organizații. Corneliu Bențe, președintele UNELM, a explicat joi, într-o conferință la sediu
Studiu ASE: ROBOR urmează trendul politicii monetare a BNR, iar abaterile sunt temporare
Indicii ROBOR au o legătură stabilă pe termen lung cu rata dobânzii de politică monetară a BNR, iar abaterile temporare față de nivelul de echilibru sunt determinate de lichiditatea din piață, inflație și riscul suveran, potrivit unui studiu prezentat joi de profesorul Radu Ciobanu, prodecan al Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul ASE B
Curtea de Conturi: Abateri semnificative la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc; prejudiciu de aproape 150 milioane lei
Curtea de Conturi a identificat abateri de conformitate semnificative și generalizate la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), în urma unui audit care a stabilit un prejudiciu de 149,48 milioane de lei pentru bugetul statului, și a sesizat organele competente întrucât există indicii privind săvârșirea unor fapte sancționate de legea penală.
PALMED: Noile măsuri promovate de CNAS riscă să provoace dezechilibre majore în sistemul medical
Noile măsuri promovate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) riscă să provoace dezechilibre majore în sistemul medical și să afecteze direct accesul pacienților la investigații și tratamente vitale, consideră Cristian Hotoboc, președinte al Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), vicepreședinte IMM România pe probleme de sănăt
Tanczos: România este pe primul loc la exportul de animale vii și carcase de ovine și toți vor încerca să ne detroneze
România este pe primul loc la exportul de animale vii și carcase de ovine, ceea ce îi va determina pe alții să încerce să ne detroneze, motiv pentru care trebuie să fim mult mai responsabili și fermi, a transmis, joi, vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, la o conferință de specialitate.
Jianu: Criza politică s-a transformat într-una economică, accentuată de lipsa unui guvern cu puteri depline
Criza politică din România s-a transformat într-o criză economică de la începutul anului, care a fost accentuată de lipsa unui guvern cu puteri depline, după trecerea moțiunii de cenzură, a declarat, joi, Florin Jianu, președintele IMM România, într-o conferință de presă. 'În absența unui guvern cu puteri depline, putem
DNSC: România a obținut patru medalii, din care una de aur, la Olimpiada Internațională de Securitate Cibernetică 2026
Lotul național al României a obținut o medalie de aur, una de argint și două de bronz Olimpiada Internațională de Securitate Cibernetică (International Cybersecurity Olympiad - ICO) din acest an, informează Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES Potrivit sursei
Tanczos Barna, despre situația de la ROMATSA: Sunt convins că domnul prim-ministru și domnul ministru Nazare vor găsi o soluție
Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, și-a exprimat convingerea că premierul Ilie Bolojan și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, vor găsi o soluție pentru deblocarea conturilor ROMATSA. Întrebat în marja unei conferințe pe teme de agricultură ce soluții are Guvernul în
Tanczos: Dacă nu se prelungește reducerea cu 30 de bani a accizei la motorină,vom propune ca această povară să fie preluată de stat
Ministerul Agriculturii va propune Ministerului de Finanțe ca ''această povară'' suplimentară pentru fermieri care a apărut pe 1 iulie prin neprelungirea schemei de compensare a creșterii accizei la motorină să fie preluată de stat, a anunțat, joi, vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, la o conferin
ROMATSA: EUROCONTROL a notificat regia în cadrul unei executări silite împotriva statului român
Regia Autonomă 'Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian' - ROMATSA a fost notificată de EUROCONTROL cu privire la instituirea unei măsuri de poprire asigurătorie-executorie în cadrul unei proceduri de executare silită inițiate de Pfizer România SRL împotriva statului român, pentru o creanță de peste 3,4 miliarde de le
Victor Andrei (BNR): Cei care ar intenționa să crească nivelul ROBOR-ului, trebuie implicit să crească și nivelul ROBID-ului
Cei care ar intenționa să crească nivelul ROBOR-ului, trebuie implicit să crească și nivelul ROBID-ului, expunându-se astfel la tranzacții care ar putea duce la pierderi, a afirmat, joi, Victor Andrei, director în cadrul Direcției Operațiuni de Piață a Băncii Naționale a României (BNR), la un eveniment de specialitate. 'P




