Fermierii români au fost afectați anul acesta de creșterea costurilor de producție, costul mediu al unui hectar în cultura mare urcând la 5.000 de lei, însă cea mai mare presiune asupra fermelor este legată de lichiditate, a declarat, joi, directorul general al Agricover Holding, Liviu Dobre, într-o conferință de presă.

Potrivit acestuia, evoluțiile de pe piețele internaționale de energie au amplificat presiunea asupra costurilor. La finalul lunii iunie, prețul petrolului era cu aproximativ 36% peste nivelul din decembrie 2025, iar indicele global al prețurilor îngrășămintelor se situa cu 18% peste finalul anului trecut, după ce în aprilie înregistrase un vârf de peste 57%.

'Unul dintre lucrurile care i-au impactat pe fermieri este creșterea costurilor de producție, în special la motorină, o simțim cu toții, vedem cât costă motorina la pompă, dar și la îngrășăminte. Situația geopolitică mondială a adus aceste creșteri semnificative de preț, uneori chiar cu probleme de disponibilitate. Ce vă pot spune este că, din estimările noastre interne, astăzi, costul mediu al unui hectar în cultura mare a urcat la 5.000 lei - și vorbesc de cheltuieli directe și indirecte, directe fiind inputurile, indirecte fiind amortismente, costuri financiare, salarii și așa mai departe. Un lucru important este că, dacă ne uităm la prețul grâului, de exemplu, care este în jur de 1.000, 1.000 și ceva de lei, asta înseamnă că un fermier, la o producție medie de 5 tone, iese pe zero. Iar o producție medie de 5 tone nu este ușor de obținut, nu e la îndemâna oricui. Deci, creșteri semnificative și variații foarte mari pe aceste două categorii de inputuri', a spus Dobre.

Însă, a continuat el, impactul acestor creșteri a fost 'cât de cât diminuat', întrucât, la începutul anului, fermierii au avut 'ceva' stocuri de motorină și de îngrășăminte la niște prețuri mai mici. În paralel, creșterea cu aproximativ 10% a prețului grâului în Uniunea Europeană de la începutul conflictului a contribuit la compensarea unei părți din costurile suplimentare.

Însă, pe lângă aceste creșteri de costuri, cea mai mare presiune pe care o vedem asupra fermelor este cea legată de lichiditate. Piața finanțării agricole din România a crescut cu 4,5% în termeni nominali, în timp ce instituțiile financiare nebancare au continuat să avanseze mai rapid decât băncile, care au menținut o abordare prudentă față de sector.

'Astăzi, în fermă, lichiditatea sau cash-flow-ul este mai importantă decât profitabilitatea. Agricultura a evitat scăderea anul acesta, dar simțim cu toții o presiune foarte mare în ferme. Avem recolte bune, o să vorbim un pic și de evoluția prețurilor, însă avem creșteri semnificative de costuri pentru fermieri și, în mod normal, având în vedere performanța, vedem finanțarea din partea sistemului bancar stagnând. De asemenea, foarte important, cel puțin din punct de vedere al finanțării - și cred că finanțarea este cel mai important element în toată ecuația asta a agriculturii românești - avem niște rate ale creditelor neperformante care cresc foarte tare. Ce înseamnă asta? Rata creditelor neperformante sunt creditele care au probleme raportat la totalul creditelor', a atenționat Liviu Dobre.

Directorul general al grupului a subliniat că sectoarele care înregistrează cea mai mare rată a creditelor neperformante sunt agricultura și construcțiile.

'La nivelul țării, rata creditelor neperformante pentru IMM-uri, în general, pentru că fermele sunt IMM-uri, este de 6%. În schimb, din rapoartele publicate de Banca Națională a României, dacă facem un zoom pe agricultură, rata creditelor neperformante s-a apropiat de 10%, care este o rată mare a creditelor neperformante. Deci, din toate creditele care se dau în România, două sectoare sunt în situația asta pe credite neperformante: agricultura și construcțiile, dacă nu mă înșel. În context, performanța noastră este bună. Știm ce avem de făcut, suntem specializați și reușim să păstrăm o rată a creditelor neperformante sub media națională și în mod cert mult sub ce se vede pe finanțarea în agricultură din alte zone', a susținut acesta. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)