Alianţa pentru Turism anunţă că a luat act de adoptarea de către Guvernul României a legislaţiei care reglementează o zonă esenţială a turismului şi anume Organizaţiile de Management a Destinaţiei şi atrage atenţia asupra faptului că acest pas este insuficient, în lipsa unor reglementări clare şi explicite, potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei.

"Alianţa pentru Turism, platforma de comunicare şi colaborare a peste 25 de organizaţii din turismul românesc, a luat act de adoptarea de către Guvernul României a legislaţiei care reglementează o zonă esenţială a turismului şi anume Organizaţiile de Management a Destinaţiei. După 15 ani de susţinere fără succes din partea mediului de afaceri a înfiinţării unei astfel de organizaţii de tip public-privat la nivel naţional, similar cu multe alte ţări europene, avem în sfârşit menţionarea acestei organizaţii naţionale într-un act normativ. APT atrage însă atenţia asupra faptului că acest pas este insuficient iar implementarea, în lipsa unor reglementări clare şi explicite, riscă , odată în plus, să fie un eşec răsunător. Fără un mecanism simplu de luare a deciziilor şi fără o finanţare eficientă, predictibilă, sustenabilă şi independenţa de voinţa şi puterea mereu în schimbare a decidenţilor politici, nicio organizaţie nu va putea funcţiona", se spune în comunicat.

Conform organizaţiei, finanţarea prevăzută explicit în lege ar asigura la nivel naţional o sumă în jurul a 100.000 euro, restul fiind la decizia politică. Alianţa pentru Turism susţine că aceasta a dovedit în ultimii 32 de ani că pentru turism a alocat firimiturile şi a închis toate bugetele pe acest domeniu. Ca şi exemplu, în acest an bugetul de promovare al destinaţiei turistice numite România este de puţin peste 2,5 milioane euro în timp ce ţări concurente au bugete şi de 75 milioane de euro sau peste, subliniază APT.

"Aşa cum am atras atenţia decidenţilor politici de la toate nivelurile, dacă nu asigură sustenabil şi predictibil cel puţin 10 milioane euro/ an pentru promovarea turismului românesc în străinătate nu avem nici cea mai mică şansă să atingem targetul discutat că turismul să deţină o pondere de 10% din PIB-ul României, un obiectiv perfect dezirabil având în vedere potenţialul de care dispunem", se arată în comunicat.

Alianţa pentru Turism menţionează că al doilea element obligatoriu pentru funcţionarea organizaţiilor de management a destinaţiei (OMD ca şi ONG de tip public-privat) este mecanismul decizional (modul în care se votează).

"Am atras atenţia acum 4 ani când s-a adoptat prima legislaţie a OMD-urilor că ceea ce era propus nu are cum să funcţioneze la nivelul local (primării şi mediul de afaceri). Acelaşi lucru facem şi acum pentru că, după 4 ani de muncă susţinută la nivelul grupului nostru de lucru special constituit şi după 4 luni de dezbateri efective cu reprezentanţii Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului constatăm că principiul şi logica de la legea anterioară s-au păstrat în întregime, chiar dacă s-au adus nişte îmbunătăţiri nesemnificative. Atragem atenţia ca un ONG (în cazul de fata OMD-ul) nu este o societate pe acţiuni în care un membru (fie el şi o autoritate a statului ) are din start privilegii la vot. APT a propus variante de lucru care tin cont de toate dorinţele autorităţilor dar şi de exemple de bună practică internaţională. Cu toate acestea s-a preferat o variantă unică în Europa şi care, în opinia noastră, este o frână importantă în atingerea scopului", se spune în comunicat.

Organizaţia precizează că şi-ar fi dorit ca toate părţile implicate să ţină seama de exemplele de OMD-uri pe care le avem în străinătate dar şi în România de peste 15 ani şi să adopte o formulă clară, explicită, sustenabilă, bine gândită, implementabilă şi un mod de finanţare care sa permită angajarea unor specialişti care să aibă şi obligaţii dar şi libertatea şi autonomia atât de necesară în derularea activităţii (scoase de această dată, aşa am sperat) de sub influenţa unui mediu politic mereu şi prea des schimbător.

Organizaţia comunică public dezamăgirea membrilor săi cu privire la formula la care s-a ajuns şi pe care nu a susţinut-o şi anume nu pentru că nu ar fi un pas înainte, ci pentru că, faţă de cum ar fi putut legea să ajute turismul românesc, o va face prea puţin, iar obiectivele îndrăzneţe propuse nu vor fi în acest fel suficient de susţinute.

"Trebuie să fim oneşti, s-a muncit enorm atât în mediul privat dar şi împreună cu decidenţii şi este păcat că aceste eforturi nu s-au materializat într-un act normativ coerent, complet şi uşor implementabil. Reforma pe care cu toţii ne-o dorim are nevoie de un fundament legal modern şi logic şi necesită simulări, studii de caz, studii de impact şi implicarea tuturor părţilor implicate, inclusiv ministerul de finanţe şi justiţie, pentru ca rezultatul să ne permită să intrăm într-o competiţie internaţională pe domeniul turismului în care să ne putem atinge măcar potenţialul. Fără o finanţare predictibilă, sustenabilă şi consistentă, fără personal competent şi motivat, fără mecanisme de decizie eficiente şi clare, ţintele noastre, deja discutate şi asumate public la nivel politic nu vor putea fi atinse. Ne pare rău ca după atâta efort să rămânem cu sentimentul că am ratat o nouă şansă imensă de a relansa cu adevărat turismul românesc", a declarat Dragoş Anastasiu, purtătorul de cuvânt al Alianţei pentru Turism.

Alianţa pentru Turism precizează că reprezintă un rezervor de competenţe şi expertiză, membrii componenţi reprezentând toate sectoarele din turism (inclusiv asocieri public-private care îndeplinesc rolul de management al destinaţiilor turistice începând cu anul 2005), pe care îl pun la dispoziţia autorităţilor centrale şi locale în consultările, dezbaterile şi întâlnirile pe care le au cu acestea, în vederea accelerării dezvoltării turismului, creşterea calităţii serviciilor din turism, creşterea procentului pe care îl reprezintă direct şi indirect turismul în PIB-ul României, micşorarea deficitului balanţei comerciale din turism şi profesionalizarea promovării României pe plan extern. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dãdârlat)