Legea interoperabilităţii nu va mai permite niciunei instituţii din România să ceară unui cetăţean să îi aducă o informaţie pe format fizic sau electronic, astfel că românii nu vor mai fi "poştaşi" de la momentul implementării platformei, a afirmat, marţi, preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, Sabin Sărmaş, la Forumul România Digitală.

"Legea interoperabilităţii va face un lucru simplu: nu va mai permite niciunei instituţii din România să ceară unui cetăţean să îi aducă o informaţie pe format format fizic sau în format electronic, dacă acea formaţie există la o altă instituţie publică. Adică, românii nu vor mai fi 'poştaşi' de acum înainte, de la momentul implementării platformei. Se implementează acel principiu 'o singură dată' - once only. În momentul în care o informaţie despre un cetăţean, despre o companie, despre un bun există într-o bază de date a unei instituţii publice din România, acea bază de date reprezintă o sursă unică de informaţii, o sursă primară de informaţie care poate fi accesată de orice instituţie publică din România în procesul de acordare a unui serviciu public. Mai mult, acest lucru se va întâmpla într-o manieră extrem de transparentă. Toţi românii vor putea să vadă ce informaţii le-au au fost accesate, din ce motive au fost accesate, pentru ce servicii au fost accesate şi care este baza legală pentru accesarea celor formaţi. Tot procesul se va desfăşura într-un mediu sigur. Nu vor mai circula informaţii pe e-mail, pe hârtii", a explicat Sărmaş.

Demnitarul a apreciat că implementarea Legii interoperabilităţii ar putea avea un impact economic între 0,5 şi 0,7% din PIB.

"Vorbim foarte mult de DESI. Să ştiţi că această lege, odată implementată, cred că ne poate urca cel puţin o poziţie în DESI, pentru că la capitolul servicii publice stăm cel mai prost şi este prefill forms, adică formulare precompletate. De ce nu se întâmplă acest lucru? Pentru că instituţiile nu comunică între ele. Astăzi, hârtia are triplu rol în administraţie în general şi în viaţa noastră: un rol de a prezenta informaţia, pentru că e înscrisă pe hârtie, un rol de a stoca, pentru că arhivăm încă, şi rol de transport - cel mai dezavantajos pentru cetăţean, pentru că cetăţenii sunt nişte 'poştaşi', care transportă informaţii pe hârtie de la o instituţie la alta. Interoperabilitatea ne scapă de această povară, iar impactul economic este unul incredibil de mare. Impactul implementării la nivelul administraţiei publice din România a Legii interoperabilităţii ar fi undeva între 0,5% şi 0,7% din PIB. Avem în Parlament o Lege a interoperabilităţii care sper să treacă până săptămâna viitoare şi va crea premisele adevăratei debirocratizări în România. Va fi legea care va duce la dispariţia hârtiei, dacă vreţi, din procesul de oferire a serviciilor publice. Avem o lege pentru cloud-ul guvernamental. Cred că stăm într-un punct bun în care mai avem şi bani peste toate cele spuse anterior, mai avem şi sursa de finanţare pe care n-am avut-o trecut. Acum depinde doar de noi dacă reuşim să folosim de data aceasta banii aceştia eficient", a spus deputatul,

Platforma de ştiri economice şi analize financiare Financial Intelligence a organizat, marţi, cea de-a patra ediţie a Forumului România Digitală, în care sunt dezbătute teme precum: digitalizarea României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), tehnologia 5G şi securitatea cibernetică. AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)