INS: Aproape 3,5 milioane de elevi şi studenţi, cuprinşi în sistemul educaţional în anul şcolar 2021-2022
Sistemul naţional de educaţie înregistra, în anul şcolar 2021 - 2022, un număr de aproape 3,5 milioane de elevi şi studenţi, în creştere cu 1.200 faţă de intervalul din anul anterior, în timp ce personalul didactic însuma 237.900 de persoane, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, în anul şcolar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,4%).
Foto: (c) insse.ro
Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, de 3.495.800 de elevi şi studenţi, peste jumătate (50,3%) au fost de sex feminin şi 72,8% au studiat în mediul urban. Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul primar şi gimnazial, precum şi învăţământul antepreşcolar şi preşcolar sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+20.500 de elevi, respectiv +17.000 de copii).
De asemenea, în învăţământul postliceal au fost înscrişi 89.500 de elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,6%).
Datele INS relevă faptul că învăţământul liceal (-22,800 de elevi), învăţământul superior (-6.500 de studenţi), precum şi învăţământul profesional (-4.700 de elevi) au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi/studenţi înscrişi în anul şcolar 2021 - 2022 faţă de cel anterior.
În perioada analizată, populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,5%) în unităţile şcolare publice.
Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (49,5%).
Totodată, gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (89%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În anul universitar 2021-2022 au fost înscrişi în învăţământul superior 554.000 de studenţi, din care 55,5% au fost studente. În acest sens, cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,6% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,4%).
Conform statisticii oficiale, unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2021-2022 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,0%), liceal (20,8%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,4%).
În profil teritorial, populaţia şcolară a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (598.400 de persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (532.700 de persoane). Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni arată că ponderea cea mai ridicată s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,7%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov (câte 1,9%, fiecare).
În acelaşi timp, învăţământul superior ponderea numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (33,1%).
Pe categoria cadrelor didactice, în anul şcolar/universitar 2021-2022, numărul de persoane încadrate a însumat 237.900 de persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.
Ponderea personalului didactic de sex feminin era majoritară, atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (82,4%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (81,5%), postliceal (79,1%), liceal (72,7%) şi profesional (66,9%).
În ceea ce priveşte absolvenţii înregistraţi în anul şcolar/universitar 2020-2021, datele oficiale relevă că au absolvit 476.600 de elevi şi studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată). Preponderente au fost absolventele, în număr de 251.100, reprezentând 52,7% din total. Majoritatea absolvenţilor (85,1%) a finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural.
Foto: (c) insse.ro
La sfârşitul anului şcolar 2020-2021, au absolvit învăţământul gimnazial 143.000 de elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19,4%). Ponderea băieţilor (52,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 4,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 59,5% din totalul absolvenţilor din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (52,6%, respectiv 52,1%).
În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2020-2021 au absolvit 144.200 de elevi, mai puţin cu 2,6% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă (87,3%).
Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,7% din totalul absolvenţilor), 38,7% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.
În cursul anului şcolar 2021 - 2022, la examenul de Bacalaureat s-au prezentat 134.800 de absolvenţi, din care 117.100 proveniţi din promoţia anului 2021, echivalentul a 86,9% din total. Pe acest fond, au fost declarate admise 97.100 de persoane (72%), din care 91.100 de persoane (77,8%) din promoţia anului 2021.
Pe de altă parte, învăţământul profesional a fost absolvit de 24.700 de elevi, din care 97,2% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public. În învăţământul postliceal au absolvit 33.200 de elevi, din care 58,8% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.
În plus, în învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 131.500 de studenţi, dintre care studentele au reprezentat 59,3% din numărul total al absolvenţilor cu diplomă. Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,9%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17,7%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,2%).
Rata abandonului a înregistrat în anul şcolar 2020/2021 următoarele valori: 1,7% în învăţământul liceal şi profesional, 1,3% în învăţământul primar, respectiv 1% în învăţământul gimnazial.
Statistica relevă faptul că, în 2019 , resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (96,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, dar şi din veniturile gospodăriilor. Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,7%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,3%). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Buget de 500 de milioane de euro pentru capacități de producere a energiei din surse de energie solară, cu stocare
Ministerul Energiei a lansat un apel, cu un buget de 500 de milioane de euro, care vizează sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice. Apelul se va derula online în sistemul informatic al Agenție
CONAF: România trece la taxa pe kilometru pentru transportul greu; infrastructura trebuie să țină pasul
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) atrage atenția asupra unui decalaj critic în calendarul de operaționalizare a sistemului TollRo, în condițiile în care aplicarea efectivă a tarifului rutier calculat în funcție de distanța parcursă începe la 1 octombrie 2026, iar interoperabilitatea sistemului românesc cu sisteme
Buzoianu: Am semnat ordinul cu ghidul venit de la AFM pentru programul de baterii; 400 de milioane de lei pentru stocare
Ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a semnat Ordinul cu ghidul venit de la Administrația Fondului de Mediu pentru programul de baterii, 400 de milioane de lei fiind alocate pentru stocare. 'De final de săptămână: Am semnat ordinul cu ghidul venit de la AFM pentru programul de baterii! 400 de milioane de lei pentru st
Coman (ACA): România nu mai exportă miere din cauza prețului scăzut cu care vin China și Ucraina
Producția de miere a României anul acesta o putem plasa sub jumătate dintr-un an obișnuit, cu un număr normal de familii de albine, undeva între 10 și 15.000 de tone, suficientă dacă ne gândim la consumul intern și la faptul că nu mai exportăm din cauza prețurilor scăzute pe piața europeană și mondială cu care vine mierea din China și din Ucraina, a
(P) Bani pentru belele în concediu. Viva Credit a tractat gratuit pe A2 mașinile clienților rămași în drum
Viva Credit a încheiat recent campania de vară „Bani pentru belele în concediu”, în care a oferit clienților săi un beneficiu de tractare gratuită pe autostrada A2, între București și Constanța. Conceptul campaniei integrate a avut la bază o continuare a poveștii „Bani pentru belele”, care a luat naștere încă din 2025
ANSVSA: 1,3 milioane de vaccinuri vor fi administrate gratuit în vederea deblocării exporturilor de ovine și caprine
Planul de Acțiune transmis, vineri, Comisiei Europene pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine prevede, printre altele, administrarea diferențiată a 1,3 milioane de vaccinuri obținute cu titlu gratuit de la forul european, informează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Potrivit unui comunicat de presă a
Nazare: România și Grecia pot susține poziții comune în Eurogrup și ECOFIN
România și Grecia pot susține poziții comune în Eurogrup și ECOFIN și pot avea mai multă greutate în dezbaterile despre regulile fiscale, taxare și competitivitatea Europei, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o
Ajutorul de stat de 15 euro/familia de albine se transformă în ajutor de minimis; inițiativa legislativă, agreată de Ministerul Agriculturii
România este a treia țară din Europa ca efectiv de familii de albine și producție de miere și încercăm prin toate posibilitățile să susținem fiecare sector al agriculturii, în special sectorul apicol, cu care trebuie să vă spun că ne mândrim, a declarat, vineri, Maria Toma, director general al Direcției de Politice Agricole din Ministerul Agriculturii
UPDATE Buzoianu: Administrația Bazinală Jiu a aruncat pe fereastră aproximativ 10 milioane de lei; raportul de control a ajuns la Parchet
Administrația Bazinală de Apă Jiu a plătit aproximativ 10 milioane de lei către Romsilva din cauza unor erori și întârzieri legate de proiectul de apărare împotriva inundațiilor a municipiului Craiova, iar raportul Corpului de Control a fost trimis Parchetului General, a declarat, vineri, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu. 'A
România, economie mai mare și riscuri diferite față de 2008 (analiză)
România este în prezent o economie mult mai mare decât în 2008, însă are o datorie publică mai ridicată și vulnerabilități diferite, într-un context financiar global mai dificil, la 18 ani de la prăbușirea Lehman Brothers, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România. Conform unui comunicat al comp
Coman (ACA): Piața mierii la nivel de UE și la nivel mondial practic ne strânge de gât; trebuie mărit consumul în România
Piața mierii la nivel de Uniune Europeană și la nivel mondial practic ne strânge de gât și trebuie să găsim cumva debușeul ca să se majoreze cât mai mult consumul pe cap de locuitor pe care îl are România, iar consumatorul să știe că ia un produs bun direct de la producător și, astfel, lanțul de aprovizionare se micșorează și prețul rămâne
ANPIS: Numărul taților care primesc indemnizația maximă pentru creșterea copilului a crescut cu peste 32%
Numărul mediu lunar al taților care au beneficiat de indemnizația maximă pentru creșterea copilului, de 8.500 de lei, a crescut cu 32,4% în 2025, la 1.964, de la 1.483 în anul precedent, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). 'Datele privind perioada 2024-2025 arată nu doar evoluția număr
Parcul auto de vehicule electrice din România a ajuns la 74.541 de unități (analiză)
Parcul auto electric din România a ajuns la un total estimat de 74.541 de vehicule 'verzi' active, arată datele incluse într-o analiză de specialitate, publicată vineri. Potrivit statisticii oficiale, consultate de Lektri.Co, în luna august 2026 au fost înmatriculate 1.278 de vehicule electrice, dintre care 1.16
Consiliul Concurenței a autorizat preluarea unor active ale Azomureș SA de către SNGN Romgaz SA
Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care SNGN Romgaz SA intenționează să preia unele active de la Azomureș SA, confirm unui comunicat de presă al instituției. Tranzacția vizează preluarea activelor utilizate în producția îngrășămintelor chimice și a produselor industriale ale Azomureș SA, precum și a contractelor și s
Mititelu (ASF): Gradul de cuprindere în asigurarea obligatorie a locuinței este de 26%;rațional este să avem aproape de 100%
Gradul de cuprindere în asigurarea obligatorie a locuinței este de cel mult 26%, deși rațional este să avem aproape de 100%, însă până la fapte intervin mulți alți factori, unii administrativ-operaționali, a declarat, vineri, într-o conferință de specialitate, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Sorin Mititelu.