INS: Aproape 3,5 milioane de elevi şi studenţi, cuprinşi în sistemul educaţional în anul şcolar 2021-2022
Sistemul naţional de educaţie înregistra, în anul şcolar 2021 - 2022, un număr de aproape 3,5 milioane de elevi şi studenţi, în creştere cu 1.200 faţă de intervalul din anul anterior, în timp ce personalul didactic însuma 237.900 de persoane, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, în anul şcolar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,4%).
Foto: (c) insse.ro
Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, de 3.495.800 de elevi şi studenţi, peste jumătate (50,3%) au fost de sex feminin şi 72,8% au studiat în mediul urban. Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul primar şi gimnazial, precum şi învăţământul antepreşcolar şi preşcolar sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+20.500 de elevi, respectiv +17.000 de copii).
De asemenea, în învăţământul postliceal au fost înscrişi 89.500 de elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,6%).
Datele INS relevă faptul că învăţământul liceal (-22,800 de elevi), învăţământul superior (-6.500 de studenţi), precum şi învăţământul profesional (-4.700 de elevi) au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi/studenţi înscrişi în anul şcolar 2021 - 2022 faţă de cel anterior.
În perioada analizată, populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,5%) în unităţile şcolare publice.
Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (49,5%).
Totodată, gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (89%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În anul universitar 2021-2022 au fost înscrişi în învăţământul superior 554.000 de studenţi, din care 55,5% au fost studente. În acest sens, cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,6% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,4%).
Conform statisticii oficiale, unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2021-2022 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,0%), liceal (20,8%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,4%).
În profil teritorial, populaţia şcolară a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (598.400 de persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (532.700 de persoane). Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni arată că ponderea cea mai ridicată s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,7%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov (câte 1,9%, fiecare).
În acelaşi timp, învăţământul superior ponderea numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (33,1%).
Pe categoria cadrelor didactice, în anul şcolar/universitar 2021-2022, numărul de persoane încadrate a însumat 237.900 de persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.
Ponderea personalului didactic de sex feminin era majoritară, atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (82,4%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (81,5%), postliceal (79,1%), liceal (72,7%) şi profesional (66,9%).
În ceea ce priveşte absolvenţii înregistraţi în anul şcolar/universitar 2020-2021, datele oficiale relevă că au absolvit 476.600 de elevi şi studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată). Preponderente au fost absolventele, în număr de 251.100, reprezentând 52,7% din total. Majoritatea absolvenţilor (85,1%) a finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural.
Foto: (c) insse.ro
La sfârşitul anului şcolar 2020-2021, au absolvit învăţământul gimnazial 143.000 de elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19,4%). Ponderea băieţilor (52,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 4,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 59,5% din totalul absolvenţilor din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (52,6%, respectiv 52,1%).
În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2020-2021 au absolvit 144.200 de elevi, mai puţin cu 2,6% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă (87,3%).
Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,7% din totalul absolvenţilor), 38,7% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.
În cursul anului şcolar 2021 - 2022, la examenul de Bacalaureat s-au prezentat 134.800 de absolvenţi, din care 117.100 proveniţi din promoţia anului 2021, echivalentul a 86,9% din total. Pe acest fond, au fost declarate admise 97.100 de persoane (72%), din care 91.100 de persoane (77,8%) din promoţia anului 2021.
Pe de altă parte, învăţământul profesional a fost absolvit de 24.700 de elevi, din care 97,2% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public. În învăţământul postliceal au absolvit 33.200 de elevi, din care 58,8% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.
În plus, în învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 131.500 de studenţi, dintre care studentele au reprezentat 59,3% din numărul total al absolvenţilor cu diplomă. Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,9%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17,7%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,2%).
Rata abandonului a înregistrat în anul şcolar 2020/2021 următoarele valori: 1,7% în învăţământul liceal şi profesional, 1,3% în învăţământul primar, respectiv 1% în învăţământul gimnazial.
Statistica relevă faptul că, în 2019 , resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (96,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, dar şi din veniturile gospodăriilor. Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,7%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,3%). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Analiști financiari: Evoluția ROBOR a urmat inflația și dobânda-cheie a BNR
Evoluția ROBOR din perioada 2021-2022 a reflectat accelerarea inflației, creșterea anticipațiilor inflaționiste și înăsprirea politicii monetare a BNR, au afirmat joi analiști financiari, în cadrul unei dezbateri dedicate relației dintre indicii ROBOR, dobânzi și principalii indicatori macroeconomici. 'ROBOR, în aprilie 2021, se apr
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale: Daunele provocate de inundații pot fi notificate prin sistemul digital al instituției
Proprietarii de locuințe inundate în urma fenomenelor hidrometeorologice din ultimele zile pot notifica daunele prin sistemul digital al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM), pentru demararea procesului de despăgubire, potrivit unui comunicat al instituției. 'PADROM urmărește situația generată de fenomenele hidrometeor
Cristian Păun: Consiliul Concurenței are un dosar extrem de slab în cazul ROBOR
Consiliul Concurenței amendează o piață și are în spate 'un dosar extrem de slab', a declarat joi profesorul ASE Cristian Păun, în cadrul unei dezbateri dedicate relației dintre ROBOR și politica monetară. El a afirmat că disputa actuală trebuie privită în contextul unui fenomen mai larg, nu doar prin prisma investigației asupra secto
Blocarea conturilor ROMATSA nu a fost instituită pentru că ar fi parte în litigiul cu Pfizer (ministru)
Blocarea conturilor ROMATSA nu a fost instituită pentru că societatea ar fi parte în litigiul cu Pfizer, ci pentru că Pfizer a obținut, într-o instanță în Belgia, o măsură asupra acestor sume care urmau să ajungă în România, a explicat joi ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Am oferit astăzi, colegilor minișt
Uniunea experților în legislația muncii respinge transpunerea birocratică a directivei privind transparența salarială
Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii (UNELM) susține transparența salarială prin aplicarea Directivei UE 2023/970, dar respinge modalitatea birocratică în care aceasta este transpusă în legislația națională și implementată în organizații. Corneliu Bențe, președintele UNELM, a explicat joi, într-o conferință la sediu
Studiu ASE: ROBOR urmează trendul politicii monetare a BNR, iar abaterile sunt temporare
Indicii ROBOR au o legătură stabilă pe termen lung cu rata dobânzii de politică monetară a BNR, iar abaterile temporare față de nivelul de echilibru sunt determinate de lichiditatea din piață, inflație și riscul suveran, potrivit unui studiu prezentat joi de profesorul Radu Ciobanu, prodecan al Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul ASE B
Curtea de Conturi: Abateri semnificative la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc; prejudiciu de aproape 150 milioane lei
Curtea de Conturi a identificat abateri de conformitate semnificative și generalizate la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), în urma unui audit care a stabilit un prejudiciu de 149,48 milioane de lei pentru bugetul statului, și a sesizat organele competente întrucât există indicii privind săvârșirea unor fapte sancționate de legea penală.
PALMED: Noile măsuri promovate de CNAS riscă să provoace dezechilibre majore în sistemul medical
Noile măsuri promovate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) riscă să provoace dezechilibre majore în sistemul medical și să afecteze direct accesul pacienților la investigații și tratamente vitale, consideră Cristian Hotoboc, președinte al Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), vicepreședinte IMM România pe probleme de sănăt
Tanczos: România este pe primul loc la exportul de animale vii și carcase de ovine și toți vor încerca să ne detroneze
România este pe primul loc la exportul de animale vii și carcase de ovine, ceea ce îi va determina pe alții să încerce să ne detroneze, motiv pentru care trebuie să fim mult mai responsabili și fermi, a transmis, joi, vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, la o conferință de specialitate. &#
Jianu: Criza politică s-a transformat într-una economică, accentuată de lipsa unui guvern cu puteri depline
Criza politică din România s-a transformat într-o criză economică de la începutul anului, care a fost accentuată de lipsa unui guvern cu puteri depline, după trecerea moțiunii de cenzură, a declarat, joi, Florin Jianu, președintele IMM România, într-o conferință de presă. 'În absența unui guvern cu puteri depline, putem
DNSC: România a obținut patru medalii, din care una de aur, la Olimpiada Internațională de Securitate Cibernetică 2026
Lotul național al României a obținut o medalie de aur, una de argint și două de bronz Olimpiada Internațională de Securitate Cibernetică (International Cybersecurity Olympiad - ICO) din acest an, informează Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES Potrivit sursei
Tanczos Barna, despre situația de la ROMATSA: Sunt convins că domnul prim-ministru și domnul ministru Nazare vor găsi o soluție
Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, și-a exprimat convingerea că premierul Ilie Bolojan și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, vor găsi o soluție pentru deblocarea conturilor ROMATSA. Întrebat în marja unei conferințe pe teme de agricultură ce soluții are Guvernul în
Tanczos: Dacă nu se prelungește reducerea cu 30 de bani a accizei la motorină,vom propune ca această povară să fie preluată de stat
Ministerul Agriculturii va propune Ministerului de Finanțe ca ''această povară'' suplimentară pentru fermieri care a apărut pe 1 iulie prin neprelungirea schemei de compensare a creșterii accizei la motorină să fie preluată de stat, a anunțat, joi, vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, la o conferin
ROMATSA: EUROCONTROL a notificat regia în cadrul unei executări silite împotriva statului român
Regia Autonomă 'Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian' - ROMATSA a fost notificată de EUROCONTROL cu privire la instituirea unei măsuri de poprire asigurătorie-executorie în cadrul unei proceduri de executare silită inițiate de Pfizer România SRL împotriva statului român, pentru o creanță de peste 3,4 miliarde de le
Victor Andrei (BNR): Cei care ar intenționa să crească nivelul ROBOR-ului, trebuie implicit să crească și nivelul ROBID-ului
Cei care ar intenționa să crească nivelul ROBOR-ului, trebuie implicit să crească și nivelul ROBID-ului, expunându-se astfel la tranzacții care ar putea duce la pierderi, a afirmat, joi, Victor Andrei, director în cadrul Direcției Operațiuni de Piață a Băncii Naționale a României (BNR), la un eveniment de specialitate. 'P