Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va demara din 1 iulie controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane, a anunţat vineri preşedintele instituţiei, Lucian Ovidiu Heiuş, în cadrul unei conferinţe de presă.

"Începând cu 1 iulie, ANAF va începe controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane. Este o jignire pentru oamenii cinstiţi care muncesc greu, uneori de dimineaţa până seara, să vadă că în jurul lor alţii îşi cumpără case care se învârt după soare, îşi achiziţionează maşini exorbitant de scumpe, şi ei nu au lucrat o zi în viaţa lor şi nu au plătit un impozit. Este, de asemenea, nedrept pentru agenţii economici, care majoritatea lor îşi desfăşoară business-urile corect, îşi plătesc taxele şi impozitele la timp, iar alţi patroni fac evaziune fiscală, folosesc muncă la negru, se îmbogăţesc nemeritat şi nu plătesc niciun impozit în viaţa lor. Trebuie să fim realişti şi să înţelegem că aceste mecanisme sunt dăunătoare atât bugetului de stat, dar în acelaşi timp creează şi o mare frustrare în rândul societăţii româneşti, creând chiar modele antisociale. Avem peste tot exemple de şmecheri care sfidează cu opulenţa şi luxul pe cere îl afişează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând şi care în viaţa lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au constaţi că ele sunt aproape inexistente", a declarat Lucian Ovidiu Heiuş.

El a spus că în aceste zone se vor concentra controalele pentru a verifica dacă averile acumulate sunt în concordanţă cu veniturile obţinute.

Preşedintele ANAF a menţionat că a transmis Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice să realizeze o analiză de risc şi s-a pornit de la 20 de milioane de CNP-uri.

"Făcându-se această analiză de risc am constatat cu stupoare şi cu revoltă, de-a dreptul, că 561.000 de persoane, de CNP-uri, au acumulat, şi am luat doar 4 ani, 2016, 2017, 2018 şi 2019, anul 2020 o să-l finalizăm la sfârşitul lunii septembrie, iar anul 2021 probabil la sfârşitul anului, atenţie, au acumulat 561.000 de persoane o diferenţă între veniturile estimate de noi şi veniturile declarate şi impozitate de 20 de miliarde de euro. Practic, cum am făcut această analiză? Am luat din bazele noastre de date, ale ANAF-ului şi din bazele de date ale altor instituţii ale statului, primării în special şi conturi bancare, şi am văzut în fiecare an ce bunuri mobile şi imobile s-au achiziţionat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele de bani în conturile bancare, cu ce sume şi-au creditat propriile societăţi, cu ce sume şi-au majorat capitalurile societăţilor pe care le au, sau ce alte cheltuieli au putut să angajeze. Sunt convins că nu am reuşit să găsim toate cheltuielile pe care le-au angajat, că nu avem bazele de date suficient de bine puse la punct, şi după aceea am luat şi am verificat pentru fiecare CNP în parte ce venituri au declarat", a afirmat şeful ANAF.

Acesta a explicat că legea spune că dacă există o diferenţă de 10% dintre venitul estimat şi venitul declarat, dar nu mai puţin de 50.000 de lei, deja există o neconcordanţă la declarare şi există un risc în acest domeniu.

"Oameni buni: 20 de miliarde de euro, în patru ani la 560.000 de oameni. Nu se mai poate continua în acest mod. Fiscul din România trebuie să facă ceea ce face Fiscul de oriunde din lume. Trebuie să controlăm şi să verificăm veniturile şi modul de dobândire de la persoanele fizice. Această direcţie funcţionează de vreo 10 - 11 ani. S-au făcut controale, dar într-un ritm foarte timid. Undeva în 10 ani vreo 630 de decizii de impunere. Media pe fiecare decizie de impunere este undeva la 100.000 de euro, suma care se impozitează. De fapt noi ce facem? Mergem, vedem cât a declarat şi ce impozit a plătit, vedem cât acumulat, avem o discuţie contribuabilul respectiv, justifică, încearcă să spună de unde a avut bani să-şi cumpere 20 de apartamente când el de fapt a avut venituri fiscalizate doar de, nu ştiu, 10.000 de euro. Dacă nu şi le poate justifica, facem diferenţa, impozităm cu 16% şi calculăm accesoriile aferente pe fiecare an în parte. Din păcate, nu pot să merg mai mult de 5 ani de zile în urmă. Respectăm perioada de prescripţie generală în cazul creanţelor bugetare. Dar voi direcţiona mai mult de jumătate din capacitatea de control a persoanelor la persoane fizice, pentru că nu voi afecta partea de persoane juridice şi Antifraudă, care vor merge în continuare împotriva evaziunii fiscale. Dar ne vom duce spre aceşti 561.000 de oameni la care există diferenţe cumulate de 20 de miliarde de euro. Nu vom sări nimic. Vom începe de la cel mai mai mare în jos până la cel mai mic. Vor exista lună de lună cel puţin 70 de echipe de control care vor merge şi vor face aceste analize. Am susţinerea totală a întregii Coaliţii, a domnului prim-ministru Nicolae Ciucă, pentru că toţi suntem de acord că acesta este ultimul sau glonţul de argint pe care îl poate folosi Fiscul în România împotriva celor care nu înţeleg că trebuie să îşi plătească impozitele şi taxele, că nu trebuie să mai facă acţiuni care încalcă legea", a spus Lucian Ovidiu Heiuş.

El a adăugat că în cazul în care există un grad de conformare la declarare de 95% şi de plată la 87%, înseamnă că o minoritate, nu plăteşte, iar acea minoritate se regăseşte în aceste cifre.

"Dacă în urma acestor controale vom găsi diferenţe şi cineva va mai veni să spună că în anii 1990 o cărat cu Dacia blugi din Turcia şi de atunci are un milion de dolari puşi de o parte, cineva mai poată să creadă. Nu cred că cineva în ţara asta mai poate să creadă când o să spună: "păi ştii, am banii de la bunica pentru că am săpat în grădină şi când am tras cu plugul am dat de o găleată cu aur". Nu cred că cineva în ţara asta mai poate să creadă aşa ceva. Şi nu cred că cineva în ţara asta nu poate să fie alături de mine când spun clar că trebuie să oprim acest flagel al acestor oameni care fură, fac evaziune, nu-şi plătesc taxele, dar ne sfidează pe toţi prin opulenţa şi prin îmbogăţirea nejustificată pe care o fac. Şi ajung să fie şi nişte exemple pentru tânăra generaţie", a afirmat Heiuş.

Potrivit acestuia, analizele de risc indică existenţa unei diferenţe de 104,2 miliarde de lei, din care în regiunea Braşov - 11,3 miliarde de lei, Bucureşti - 29,2 miliarde de lei, regiunea Cluj - 14,3 miliarde de lei, regiunea Craiova - 6,3 miliarde de lei, regiunea Galaţi - 12,4 miliarde de lei, regiunea Iaşi - 12,5 miliarde de lei, regiunea Ploieşti - 9,4 miliarde de lei şi regiunea Timişoara - 8,4 miliarde de lei.

Şeful ANAF a mai anunţat că de la 1 iulie Antifrauda va face controale la comercianţii de pe litoral. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)