România ocupă locul 51 în ierarhia mondială a competitivităţii în 2022, din 63 de economii analizate
România a pierdut trei locuri în ierarhia mondială a competitivităţii în 2022, clasându-se pe poziţia 51 din 63 de economii analizate, conform datelor Anuarului Competitivităţii Mondiale, ediţia 2022, citate de Centrul de Informare Tehnologică - CIT-IRECSON.
"România pierde 15 locuri în 2022 la "Performanţa economică" (ocupând locul 55) şi 3 locuri la "Eficienţa guvernului" (ocupând locul 47), dar urcă 2 locuri la "Eficienţa mediului de afaceri" (ocupând locul 50). În ce priveşte "Infrastructura", situaţia este similară cu cea din 2021 (locul 48). "Performanţa economică" a scăzut prin modul în care s-a mişcat economia în general, reflectat prin valorile indicatorilor macro-economici care arată că motorul economic este într-o treaptă de viteză inferioară (a scăzut 15 locuri faţă de 2021), prin faptul că a pierdut în competitivitate la comerţul internaţional (a scăzut 4 locuri faţă de 2021), investiţiile internaţionale (a scăzut 2 locuri faţă de 2021), angajarea forţei de muncă (a scăzut 16 locuri faţă de 2021) şi la preţuri (a scăzut 15 locuri faţă de 2021)", se arată într-un comunicat transmis de CIT-IRECSON.
Potrivit sursei citate, la toţi subfactorii "Performanţei economice", au fost înregistrate scăderi în 2022 faţă de 2021, iar la cea mai mare parte dintre aceştia, scăderile sunt foarte mari, de 15 locuri.
Indicatorul "Eficienţa guvernului" a scăzut 8 locuri faţă de 2021, prin modul în care au fost gestionate finanţele publice.
În schimb au fost înregistrate uşoare îmbunătăţiri în ce priveşte politica taxelor, care înregistrează un plus de eficienţă, în special în ceea ce priveşte colectarea acestora şi "legislaţia mediului de afaceri", unde au fost înregistrate creşteri de un loc faţă de 2021.
"Productivitatea şi eficienţa", care a urcat 3 locuri faţă de 2021 alături de "Valorile şi atitudinile mediului de afaceri", care a urcat 2 locuri, precum şi "Finanţele" (avans de 1 loc faţă de 2021) au condus la creşterea competitivităţii la factorul "Eficienţa mediului de afaceri" (locul 50)", subliniază sursa citată.
În privinţa factorului "Infrastructura", România ocupă aceeaşi poziţie ca în 2021 (locul 48) din cauză că nu a avansat deloc la infrastructura de "Sănătate şi mediu" şi la infrastructura de "Educaţie". În schimb, la "Infrastructura de bază" a avansat 7 locuri faţă de 2021, iar la "Infrastructura tehnologică", 5 locuri faţă de 2021.
Conform datelor din Anuarul Competitivităţii 2022, printre punctele slabe ale competitivităţii economiei româneşti se numără la categoria Performanţa economică: investiţiile româneşti în străinătate (% din PIB) (locul 63), balanţa contului curent -% din PIB (locul 60), balanţa de comerţ -% din PIB (locul 56), creşterea reală a cheltuielilor guvernamentale (locul 56), rezilienţa economiei (locul 56), şomajul în rândul tinerilor (locul 54), inflaţia (locul 52), veniturile obţinute din turism -% din PIB (locul 48).
De asemenea, puncte slabe sunt şi la Eficienţa guvernului, respectiv rata contribuţiilor pentru asigurările sociale în cazul angajaţilor (locul 63), finanţarea pensiilor (locul 59), care nu este adecvată viitorului, transparenţa politicii guvernamentale (locul 56), care este scăzută, pieţele de capital (locul 55), care sunt greu accesibile, deficitul bugetar guvernamental -% din PIB (locul 53), stimulentele pentru investiţiile străine (locul 50), care nu sunt suficient de atractive, adaptabilitatea politicilor guvernului la nevoile economiei (locul 51); la Eficienţa mediului de afaceri: responsabilitatea socială a mediului de afaceri (locul 63), răspândirea uceniciei (locul 62), competenţele antreprenoriale în rândul managerilor (locul 60), serviciile bancare şi financiare (locul 60), care nu sprijină suficient mediul de afaceri, capitalul de risc (locul 59), care nu este uşor disponibil pentru companii, activele sectorului bancar -% din PIB (locul 58).
Nu în ultimul rând, există minusuri şi la Infrastructură: parteneriatele public-privat (locul 60), care sprijină prea puţin dezvoltarea tehnologică, infrastructura sănătăţii (locul 58) necorelată cu nevoile populaţiei, dezvoltarea transferului de cunoştinţe între mediul de cercetare şi mediul de afaceri (locul 58), dezvoltarea sustenabilă (locul 57), care nu este o prioritate a companiilor, calitatea vieţii populaţiei (locul 57), managementul educaţiei (locul 56), care nu răspunde nevoilor mediului de afaceri, finanţarea dezvoltării tehnologice (locul 53) -prea puţin disponibilă, precum şi reglementările din mediul de cercetare-dezvoltare (locul 52) - nu sprijină suficient inovarea.
Rezultatele Anuarului Competitivităţii Mondiale 2022 arată nevoia societăţii româneşti de a întreprinde măsuri urgente pentru a face faţă celor trei provocări actuale, respectiv: presiunile inflaţioniste, conflictele geopolitice şi blocajele lanţurilor de aprovizionare.
Pe de altă parte, la nivel global, analiza arată că Danemarca este liderul competitivităţii Mondiale în 2022, fiind pentru prima oară în cei 34 de ani de istorie ai anuarului când ocupă această poziţie, devansând Elveţia, fostul lider al clasamentului în 2021, care a trecut acum pe locul 2.
"Danemarca continuă ascensiunea începută încă din 2020, demonstrând o puternică performanţă economică susţinută de o infrastructură pe măsură. Top 5 este completat în ordine de Singapore (lider al competitivităţii doi ani consecutivi, 2019 şi 2020), Suedia şi Hong Kong SAR. Europa îşi arată şi-n 2022 forţa competiţională, Danemarca, Elveţia şi Suedia ocupând trei poziţii în Top 5, prezenţa lor în vârful ierarhiei competitivităţii mondiale arătând abilitatea acestora de a lupta contra crizei din sănătate şi a crizei economice în contextul turbulenţelor generate de conflictul din Ucraina", se menţionează în comunicatul institutului.
Clasamentul celor 10 ţări conducătoare în ierarhia mondială a competitivităţii este completat de Olanda (locul 6 - scade 2 locuri faţă de 2021), Taiwan (locul 7 - urcă 1 loc faţă de 2021), Finlanda (locul 8 - urcă 3 locuri faţă de 2021), Norvegia (locul 9 - coboară 3 locuri faţă de 2021) şi SUA (locul 10 - stagnează faţă de 2021).
Cele mai mari creşteri ale competitivităţii în Europa le-au înregistrat Croaţia (urcă 13 poziţii în 2022), Cehia (urcă 8 poziţii în 2022), Islanda (urcă 5 poziţii în 2022), Estonia (urcă 4 poziţii în 2022), Finlanda, Belgia, Letonia, Spania şi Ungaria (toate urcând 3 poziţii în 2022).
Cele mai mari descreşteri ale competitivităţii în Europa le întâlnim la Cipru (scade 7 poziţii în 2022), Portugalia (scade 6 poziţii în 2022), Marea Britanie (scade 5 locuri în 2022), Polonia şi România (pierd câte 3 locuri fiecare în 2022).
"Datele colectate în vederea analizei arată că presiunea inflaţiei afectează majoritatea economiilor studiate, aceasta amplificând blocajele deja problematice ale lanţului de aprovizionare din întreaga lume. Managementul firmelor percepe presiunea inflaţionistă, conflictele geopolitice şi blocajele lanţului de aprovizionare ca având un impact major asupra afacerilor, mai mare decât reglementările privind emisiile cu efect de seră şi disparităţile socio-economice", se menţionează în comunicat .
Anuarul Competitivităţii Mondiale face o analiză a competitivităţii a 63 de economii, folosind 235 indicatori (Rusia şi Ucraina nu fac parte din această ediţie), fiind un punct de referinţă la nivel internaţional, perceput ca o autoritate în lumea economică.
Acesta se publică neîntrerupt, începând cu anul 1989, două treimi din informaţii vin din surse naţionale, regionale şi internaţionale, iar o treime sunt furnizate de Sondajul anual de opinie WCY în mediul de afaceri.
Anuarul oferă garanţia unor date actualizate şi de încredere, asigurate de o reţea de 56 de instituţii partenere din întreaga lume.
Ediţia anuarului din 2022 reprezintă un tablou al competitivităţii economiilor naţionale/regionale realizat pe baza datelor statistice aferente anului 2021 şi informaţiilor obţinute în 2022 prin sondajul anual de opinie în mediul de afaceri.
Conform Anuarului Competitivităţii Mondiale, "competitivitatea mondială este un domeniu al teoriei economice care analizează faptele şi politicile ce conturează capacitatea unei naţiuni de a crea şi de a menţine un mediu propice susţinerii realizării de valori sporite pentru întreprinderile sale şi pentru prosperitatea poporului său."
Pe scurt, competitivitatea înseamnă modul în care naţiunile şi mediul economic îşi administrează totalitatea competenţelor pentru atingerea prosperităţii. Astfel, când vorbim despre competitivitate, nu urmărim numai creşterea sau performanţa economică, ci avem în vedere şi o serie de alţi factori precum: mediul, calitatea vieţii, tehnologia, cunoştinţele, cercetarea ştiinţifică etc.
Conform IMD, competitivitatea mondială este dată de o combinaţie de criterii diferite, subsumate unui număr de patru factori globali: Performanţa economică - evaluarea macro-economică a economiei interne; Eficienţa mediului de afaceri - măsura în care întreprinderile performează într-o manieră profitabilă şi responsabilă; Eficienţa guvernului - măsura în care politicile guvernamentale favorizează competitivitatea; Infrastructura - măsura în care resursele de bază, tehnologice, ştiinţifice şi umane corespund cerinţelor de promovare a afacerilor.
"Trebuie evitate confuziile ce pot apărea prin asimilarea metodologiei competitivităţii şi implicit a rezultatelor, cu alte concepte din sfera comparaţiilor privind nivelul de dezvoltare economică a ţărilor (acesta fiind asociat de regulă cu PIB per capita). Astfel, o ţară cu un nivel de dezvoltare ridicat, nu este neapărat şi lider în accepţiunea competitivităţii, după cum o alta, cu un nivel mai scăzut, nu se plasează inevitabil pe locuri joase, dacă răspunde criteriilor de competitivitate ridicată", susţin reprezentanţii institutului.
CIT-IRECSON este partenerul pentru România al IMD (Institute for Management Development) World Competitiveness Center în vederea realizării Anuarului Competitivităţii Mondiale.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Sursa foto: Cit-Irecson Centrul de Informare Tehnologica/Facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Analiști financiari: Evoluția ROBOR a urmat inflația și dobânda-cheie a BNR
Evoluția ROBOR din perioada 2021-2022 a reflectat accelerarea inflației, creșterea anticipațiilor inflaționiste și înăsprirea politicii monetare a BNR, au afirmat joi analiști financiari, în cadrul unei dezbateri dedicate relației dintre indicii ROBOR, dobânzi și principalii indicatori macroeconomici. 'ROBOR, în aprilie 2021, se apr
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale: Daunele provocate de inundații pot fi notificate prin sistemul digital al instituției
Proprietarii de locuințe inundate în urma fenomenelor hidrometeorologice din ultimele zile pot notifica daunele prin sistemul digital al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM), pentru demararea procesului de despăgubire, potrivit unui comunicat al instituției. 'PADROM urmărește situația generată de fenomenele hidrometeor
Cristian Păun: Consiliul Concurenței are un dosar extrem de slab în cazul ROBOR
Consiliul Concurenței amendează o piață și are în spate 'un dosar extrem de slab', a declarat joi profesorul ASE Cristian Păun, în cadrul unei dezbateri dedicate relației dintre ROBOR și politica monetară. El a afirmat că disputa actuală trebuie privită în contextul unui fenomen mai larg, nu doar prin prisma investigației asupra secto
Blocarea conturilor ROMATSA nu a fost instituită pentru că ar fi parte în litigiul cu Pfizer (ministru)
Blocarea conturilor ROMATSA nu a fost instituită pentru că societatea ar fi parte în litigiul cu Pfizer, ci pentru că Pfizer a obținut, într-o instanță în Belgia, o măsură asupra acestor sume care urmau să ajungă în România, a explicat joi ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Am oferit astăzi, colegilor minișt
Uniunea experților în legislația muncii respinge transpunerea birocratică a directivei privind transparența salarială
Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii (UNELM) susține transparența salarială prin aplicarea Directivei UE 2023/970, dar respinge modalitatea birocratică în care aceasta este transpusă în legislația națională și implementată în organizații. Corneliu Bențe, președintele UNELM, a explicat joi, într-o conferință la sediu
Studiu ASE: ROBOR urmează trendul politicii monetare a BNR, iar abaterile sunt temporare
Indicii ROBOR au o legătură stabilă pe termen lung cu rata dobânzii de politică monetară a BNR, iar abaterile temporare față de nivelul de echilibru sunt determinate de lichiditatea din piață, inflație și riscul suveran, potrivit unui studiu prezentat joi de profesorul Radu Ciobanu, prodecan al Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul ASE B
Curtea de Conturi: Abateri semnificative la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc; prejudiciu de aproape 150 milioane lei
Curtea de Conturi a identificat abateri de conformitate semnificative și generalizate la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), în urma unui audit care a stabilit un prejudiciu de 149,48 milioane de lei pentru bugetul statului, și a sesizat organele competente întrucât există indicii privind săvârșirea unor fapte sancționate de legea penală.
PALMED: Noile măsuri promovate de CNAS riscă să provoace dezechilibre majore în sistemul medical
Noile măsuri promovate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) riscă să provoace dezechilibre majore în sistemul medical și să afecteze direct accesul pacienților la investigații și tratamente vitale, consideră Cristian Hotoboc, președinte al Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), vicepreședinte IMM România pe probleme de sănăt
Tanczos: România este pe primul loc la exportul de animale vii și carcase de ovine și toți vor încerca să ne detroneze
România este pe primul loc la exportul de animale vii și carcase de ovine, ceea ce îi va determina pe alții să încerce să ne detroneze, motiv pentru care trebuie să fim mult mai responsabili și fermi, a transmis, joi, vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, la o conferință de specialitate. &#
Jianu: Criza politică s-a transformat într-una economică, accentuată de lipsa unui guvern cu puteri depline
Criza politică din România s-a transformat într-o criză economică de la începutul anului, care a fost accentuată de lipsa unui guvern cu puteri depline, după trecerea moțiunii de cenzură, a declarat, joi, Florin Jianu, președintele IMM România, într-o conferință de presă. 'În absența unui guvern cu puteri depline, putem
DNSC: România a obținut patru medalii, din care una de aur, la Olimpiada Internațională de Securitate Cibernetică 2026
Lotul național al României a obținut o medalie de aur, una de argint și două de bronz Olimpiada Internațională de Securitate Cibernetică (International Cybersecurity Olympiad - ICO) din acest an, informează Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES Potrivit sursei
Tanczos Barna, despre situația de la ROMATSA: Sunt convins că domnul prim-ministru și domnul ministru Nazare vor găsi o soluție
Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, și-a exprimat convingerea că premierul Ilie Bolojan și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, vor găsi o soluție pentru deblocarea conturilor ROMATSA. Întrebat în marja unei conferințe pe teme de agricultură ce soluții are Guvernul în
Tanczos: Dacă nu se prelungește reducerea cu 30 de bani a accizei la motorină,vom propune ca această povară să fie preluată de stat
Ministerul Agriculturii va propune Ministerului de Finanțe ca ''această povară'' suplimentară pentru fermieri care a apărut pe 1 iulie prin neprelungirea schemei de compensare a creșterii accizei la motorină să fie preluată de stat, a anunțat, joi, vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, la o conferin
ROMATSA: EUROCONTROL a notificat regia în cadrul unei executări silite împotriva statului român
Regia Autonomă 'Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian' - ROMATSA a fost notificată de EUROCONTROL cu privire la instituirea unei măsuri de poprire asigurătorie-executorie în cadrul unei proceduri de executare silită inițiate de Pfizer România SRL împotriva statului român, pentru o creanță de peste 3,4 miliarde de le
Victor Andrei (BNR): Cei care ar intenționa să crească nivelul ROBOR-ului, trebuie implicit să crească și nivelul ROBID-ului
Cei care ar intenționa să crească nivelul ROBOR-ului, trebuie implicit să crească și nivelul ROBID-ului, expunându-se astfel la tranzacții care ar putea duce la pierderi, a afirmat, joi, Victor Andrei, director în cadrul Direcției Operațiuni de Piață a Băncii Naționale a României (BNR), la un eveniment de specialitate. 'P