România ocupă locul 51 în ierarhia mondială a competitivităţii în 2022, din 63 de economii analizate
România a pierdut trei locuri în ierarhia mondială a competitivităţii în 2022, clasându-se pe poziţia 51 din 63 de economii analizate, conform datelor Anuarului Competitivităţii Mondiale, ediţia 2022, citate de Centrul de Informare Tehnologică - CIT-IRECSON.
"România pierde 15 locuri în 2022 la "Performanţa economică" (ocupând locul 55) şi 3 locuri la "Eficienţa guvernului" (ocupând locul 47), dar urcă 2 locuri la "Eficienţa mediului de afaceri" (ocupând locul 50). În ce priveşte "Infrastructura", situaţia este similară cu cea din 2021 (locul 48). "Performanţa economică" a scăzut prin modul în care s-a mişcat economia în general, reflectat prin valorile indicatorilor macro-economici care arată că motorul economic este într-o treaptă de viteză inferioară (a scăzut 15 locuri faţă de 2021), prin faptul că a pierdut în competitivitate la comerţul internaţional (a scăzut 4 locuri faţă de 2021), investiţiile internaţionale (a scăzut 2 locuri faţă de 2021), angajarea forţei de muncă (a scăzut 16 locuri faţă de 2021) şi la preţuri (a scăzut 15 locuri faţă de 2021)", se arată într-un comunicat transmis de CIT-IRECSON.
Potrivit sursei citate, la toţi subfactorii "Performanţei economice", au fost înregistrate scăderi în 2022 faţă de 2021, iar la cea mai mare parte dintre aceştia, scăderile sunt foarte mari, de 15 locuri.
Indicatorul "Eficienţa guvernului" a scăzut 8 locuri faţă de 2021, prin modul în care au fost gestionate finanţele publice.
În schimb au fost înregistrate uşoare îmbunătăţiri în ce priveşte politica taxelor, care înregistrează un plus de eficienţă, în special în ceea ce priveşte colectarea acestora şi "legislaţia mediului de afaceri", unde au fost înregistrate creşteri de un loc faţă de 2021.
"Productivitatea şi eficienţa", care a urcat 3 locuri faţă de 2021 alături de "Valorile şi atitudinile mediului de afaceri", care a urcat 2 locuri, precum şi "Finanţele" (avans de 1 loc faţă de 2021) au condus la creşterea competitivităţii la factorul "Eficienţa mediului de afaceri" (locul 50)", subliniază sursa citată.
În privinţa factorului "Infrastructura", România ocupă aceeaşi poziţie ca în 2021 (locul 48) din cauză că nu a avansat deloc la infrastructura de "Sănătate şi mediu" şi la infrastructura de "Educaţie". În schimb, la "Infrastructura de bază" a avansat 7 locuri faţă de 2021, iar la "Infrastructura tehnologică", 5 locuri faţă de 2021.
Conform datelor din Anuarul Competitivităţii 2022, printre punctele slabe ale competitivităţii economiei româneşti se numără la categoria Performanţa economică: investiţiile româneşti în străinătate (% din PIB) (locul 63), balanţa contului curent -% din PIB (locul 60), balanţa de comerţ -% din PIB (locul 56), creşterea reală a cheltuielilor guvernamentale (locul 56), rezilienţa economiei (locul 56), şomajul în rândul tinerilor (locul 54), inflaţia (locul 52), veniturile obţinute din turism -% din PIB (locul 48).
De asemenea, puncte slabe sunt şi la Eficienţa guvernului, respectiv rata contribuţiilor pentru asigurările sociale în cazul angajaţilor (locul 63), finanţarea pensiilor (locul 59), care nu este adecvată viitorului, transparenţa politicii guvernamentale (locul 56), care este scăzută, pieţele de capital (locul 55), care sunt greu accesibile, deficitul bugetar guvernamental -% din PIB (locul 53), stimulentele pentru investiţiile străine (locul 50), care nu sunt suficient de atractive, adaptabilitatea politicilor guvernului la nevoile economiei (locul 51); la Eficienţa mediului de afaceri: responsabilitatea socială a mediului de afaceri (locul 63), răspândirea uceniciei (locul 62), competenţele antreprenoriale în rândul managerilor (locul 60), serviciile bancare şi financiare (locul 60), care nu sprijină suficient mediul de afaceri, capitalul de risc (locul 59), care nu este uşor disponibil pentru companii, activele sectorului bancar -% din PIB (locul 58).
Nu în ultimul rând, există minusuri şi la Infrastructură: parteneriatele public-privat (locul 60), care sprijină prea puţin dezvoltarea tehnologică, infrastructura sănătăţii (locul 58) necorelată cu nevoile populaţiei, dezvoltarea transferului de cunoştinţe între mediul de cercetare şi mediul de afaceri (locul 58), dezvoltarea sustenabilă (locul 57), care nu este o prioritate a companiilor, calitatea vieţii populaţiei (locul 57), managementul educaţiei (locul 56), care nu răspunde nevoilor mediului de afaceri, finanţarea dezvoltării tehnologice (locul 53) -prea puţin disponibilă, precum şi reglementările din mediul de cercetare-dezvoltare (locul 52) - nu sprijină suficient inovarea.
Rezultatele Anuarului Competitivităţii Mondiale 2022 arată nevoia societăţii româneşti de a întreprinde măsuri urgente pentru a face faţă celor trei provocări actuale, respectiv: presiunile inflaţioniste, conflictele geopolitice şi blocajele lanţurilor de aprovizionare.
Pe de altă parte, la nivel global, analiza arată că Danemarca este liderul competitivităţii Mondiale în 2022, fiind pentru prima oară în cei 34 de ani de istorie ai anuarului când ocupă această poziţie, devansând Elveţia, fostul lider al clasamentului în 2021, care a trecut acum pe locul 2.
"Danemarca continuă ascensiunea începută încă din 2020, demonstrând o puternică performanţă economică susţinută de o infrastructură pe măsură. Top 5 este completat în ordine de Singapore (lider al competitivităţii doi ani consecutivi, 2019 şi 2020), Suedia şi Hong Kong SAR. Europa îşi arată şi-n 2022 forţa competiţională, Danemarca, Elveţia şi Suedia ocupând trei poziţii în Top 5, prezenţa lor în vârful ierarhiei competitivităţii mondiale arătând abilitatea acestora de a lupta contra crizei din sănătate şi a crizei economice în contextul turbulenţelor generate de conflictul din Ucraina", se menţionează în comunicatul institutului.
Clasamentul celor 10 ţări conducătoare în ierarhia mondială a competitivităţii este completat de Olanda (locul 6 - scade 2 locuri faţă de 2021), Taiwan (locul 7 - urcă 1 loc faţă de 2021), Finlanda (locul 8 - urcă 3 locuri faţă de 2021), Norvegia (locul 9 - coboară 3 locuri faţă de 2021) şi SUA (locul 10 - stagnează faţă de 2021).
Cele mai mari creşteri ale competitivităţii în Europa le-au înregistrat Croaţia (urcă 13 poziţii în 2022), Cehia (urcă 8 poziţii în 2022), Islanda (urcă 5 poziţii în 2022), Estonia (urcă 4 poziţii în 2022), Finlanda, Belgia, Letonia, Spania şi Ungaria (toate urcând 3 poziţii în 2022).
Cele mai mari descreşteri ale competitivităţii în Europa le întâlnim la Cipru (scade 7 poziţii în 2022), Portugalia (scade 6 poziţii în 2022), Marea Britanie (scade 5 locuri în 2022), Polonia şi România (pierd câte 3 locuri fiecare în 2022).
"Datele colectate în vederea analizei arată că presiunea inflaţiei afectează majoritatea economiilor studiate, aceasta amplificând blocajele deja problematice ale lanţului de aprovizionare din întreaga lume. Managementul firmelor percepe presiunea inflaţionistă, conflictele geopolitice şi blocajele lanţului de aprovizionare ca având un impact major asupra afacerilor, mai mare decât reglementările privind emisiile cu efect de seră şi disparităţile socio-economice", se menţionează în comunicat .
Anuarul Competitivităţii Mondiale face o analiză a competitivităţii a 63 de economii, folosind 235 indicatori (Rusia şi Ucraina nu fac parte din această ediţie), fiind un punct de referinţă la nivel internaţional, perceput ca o autoritate în lumea economică.
Acesta se publică neîntrerupt, începând cu anul 1989, două treimi din informaţii vin din surse naţionale, regionale şi internaţionale, iar o treime sunt furnizate de Sondajul anual de opinie WCY în mediul de afaceri.
Anuarul oferă garanţia unor date actualizate şi de încredere, asigurate de o reţea de 56 de instituţii partenere din întreaga lume.
Ediţia anuarului din 2022 reprezintă un tablou al competitivităţii economiilor naţionale/regionale realizat pe baza datelor statistice aferente anului 2021 şi informaţiilor obţinute în 2022 prin sondajul anual de opinie în mediul de afaceri.
Conform Anuarului Competitivităţii Mondiale, "competitivitatea mondială este un domeniu al teoriei economice care analizează faptele şi politicile ce conturează capacitatea unei naţiuni de a crea şi de a menţine un mediu propice susţinerii realizării de valori sporite pentru întreprinderile sale şi pentru prosperitatea poporului său."
Pe scurt, competitivitatea înseamnă modul în care naţiunile şi mediul economic îşi administrează totalitatea competenţelor pentru atingerea prosperităţii. Astfel, când vorbim despre competitivitate, nu urmărim numai creşterea sau performanţa economică, ci avem în vedere şi o serie de alţi factori precum: mediul, calitatea vieţii, tehnologia, cunoştinţele, cercetarea ştiinţifică etc.
Conform IMD, competitivitatea mondială este dată de o combinaţie de criterii diferite, subsumate unui număr de patru factori globali: Performanţa economică - evaluarea macro-economică a economiei interne; Eficienţa mediului de afaceri - măsura în care întreprinderile performează într-o manieră profitabilă şi responsabilă; Eficienţa guvernului - măsura în care politicile guvernamentale favorizează competitivitatea; Infrastructura - măsura în care resursele de bază, tehnologice, ştiinţifice şi umane corespund cerinţelor de promovare a afacerilor.
"Trebuie evitate confuziile ce pot apărea prin asimilarea metodologiei competitivităţii şi implicit a rezultatelor, cu alte concepte din sfera comparaţiilor privind nivelul de dezvoltare economică a ţărilor (acesta fiind asociat de regulă cu PIB per capita). Astfel, o ţară cu un nivel de dezvoltare ridicat, nu este neapărat şi lider în accepţiunea competitivităţii, după cum o alta, cu un nivel mai scăzut, nu se plasează inevitabil pe locuri joase, dacă răspunde criteriilor de competitivitate ridicată", susţin reprezentanţii institutului.
CIT-IRECSON este partenerul pentru România al IMD (Institute for Management Development) World Competitiveness Center în vederea realizării Anuarului Competitivităţii Mondiale.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Sursa foto: Cit-Irecson Centrul de Informare Tehnologica/Facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Chisăliță: Ministerul Energiei analizează modificarea ajutoarelor pentru consumatorii vulnerabili și pregătirea liberalizării pieței gazelor
Ministerul Energiei discută cu celelalte instituții implicate modificarea mecanismului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, inclusiv stabilirea criteriilor de venit și a cuantumului ajutorului acordat, în timp ce trecerea la o piață liberalizată a gazelor naturale trebuie pregătită gradual, a declarat sâmbătă ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță,
Chisăliță: Decizia privind repornirea Unității 2 de la Cernavodă va fi luată luni
Decizia privind repornirea Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă va fi luată luni, după analizarea evoluției nivelului Dunării, care trebuie să mai crească cu cel puțin 10 - 15 centimetri, au declarat sâmbătă ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și directorul centralei, Romeo Urjan. 'În momentul de față, se
ONRC: Aproape 101.000 de persoane fizice și juridice, înmatriculate în primele nouă luni din 2026
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a scăzut în primele nouă luni din 2026 cu 8,94% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, totalizând 100.975 de înmatriculări, din care 55.751 SRL și 40.800 PFA, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES.
Gheorghe (FPSC): Statul să aibă în calcul susținerea unor unități de producție care să genereze plusvaloare, pentru repornirea economiei
Statul român ar trebui să aibă în calcul, atunci când vorbește despre repornirea economiei, unități de producție care să genereze plusvaloare, susținute prin niște programe foarte clare, cum ar fi acordarea de credite cu dobânzi subvenționate și energie ieftină, astfel încât să fim competitivi, a declarat, vineri, vicepreședintele
Galați: Creditorii au aprobat planul de vânzare a combinatului Liberty și secției Tubular; prețul de pornire - 200 milioane euro
Creditorii Liberty Galați SA și Liberty Tubular Products Galați SA au aprobat noul plan de restructurare, care prevede vânzarea combinatului siderurgic și a secției Tubular prin negociere directă, la un preț de pornire de 200 de milioane de euro, fără TVA, pentru ambele active, informează administratorii concordatari CITR și Euro Insol.
Erbașu (FPSC), despre salariul minim: O necesitate pentru oameni, dar, în cele mai multe situații, o imposibilitate pentru companii
Constructorii români au de recuperat peste un miliard de euro pentru proiectele din PNRR, însă sunt în continuare datorii destul de mari consemnate și în dreptul altor proiecte, cum ar fi Anghel Saligny, caz în care autoritățile locale au destul de mult de plată către companiile de construcții, a declarat, vineri, președintele Federației
Chirițoiu: În câteva zile aprobăm preluarea de către Premier a rețelelor de energie din Oltenia; în esență, recreăm CEZ-ul
Consiliul Concurenței va aproba în câteva zile preluarea de către Premier Energy a Distribuție Energie Oltenia (DEO), în esență recreându-se CEZ-ul, a afirmat, vineri, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, la un eveniment de specialitate. 'Ce ar fi interesant pe partea de non-investigații, terminăm Premier, o
Dezvoltarea interconectărilor de energie electrică și gaze naturale reprezintă o prioritate pentru România (minister)
Dezvoltarea interconectărilor de energie electrică și gaze naturale reprezintă o prioritate pentru România, având în vedere poziția geografică, infrastructura existentă și potențialul de producție energetică al țării, susține ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, care a participat în aceste zile, la Zagreb, la reuniunea ministerială a Grupului la Niv
Chirițoiu: Discutăm cu Ministerul Energiei și apoi cu Finanțele să venim cu garanții de stat pentru a ajuta marii consumatori de energie
Consiliul Concurenței discută cu Ministerul Energiei acordarea de garanții de stat producătorilor de regenerabile, astfel încât aceștia să poată livra energie mai ieftină marilor consumatori industriali, un mecanism prevăzut de legislația europeană, dar fără impact direct asupra bugetului de stat, pentru a ne putea respecta în continuare ținta de deficit bu
Centrala de la Cernavodă livra în sistemul energetic 191 MW, la ora 18:45
Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă livra 191 de MW în rețea (3,04% din total), la ora 18:45, după ce vineri după-amiaza a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național, conform datelor în timp real publicate pe site-ul Transelectrica. Cea mai mare cantitate de energie era asigurată din hidrocarburi, respectiv 33,07% (2.081 MW) și surse hid
Hanga: Numărul conturilor de investiții la Bursa de Valori București a ajuns la 345.000, la finalul trimestrului trei
Numărul conturilor de investiții la Bursa de Valori București (BVB) a ajuns la 345.000 la sfârșitul trimestrului al treilea din acest an, în creștere cu 20.000 numai în ultimele trei luni, a declarat vineri președintele BVB, Radu Hanga, la CONCORDIA SUMMIT 2026. 'Mergem înainte, 2026, sfârșitul trimestrului tr
MEDAT oferă expertiză în economie, digitalizare și turism pentru aderarea Albaniei la UE
România este pregătită să împărtășească Albaniei experiența acumulată în procesul de aderare la Uniunea Europeană și să ofere expertiză în domeniile economiei, antreprenoriatului, digitalizării și turismului, se arată într-un comunicat al ministerului de resort. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului,
Black Friday 2026/Volumele procesate pentru toate metodele de plată au ajuns la 763 milioane de lei, vineri seara
Volumele procesate pentru toate metodele de plată, cu ocazia 'Black Friday' 2026, au ajuns la 763 de milioane de lei, relevă datele prezentate, vineri seara, de către Elena Gheorghe, manager de țară PayU România și Ungaria. 'Până la ora aceasta (17:45, n.r.) avem 763 de milioane de lei în volume procesate pentru t
Tribunalul București a deschis procedura de insolvență a Dan Air; compania a anunțat că va continua zborurile regulate
Tribunalul București a dispus, vineri, deschiderea procedurii generale a insolvenței Dan Air, la cererea companiei, care și-a declarat intenția de reorganizare, operatorul aerian anunțând, de asemenea, că își continuă activitatea de zbor regulat. 'Prin încheierea pronunțată astăzi, 6 noiembrie 2026, în dosarul nr. 3523/93/202
Nazare: Impozitarea proprietăților la valoarea de piață nu va fi introdusă din 2027
Impozitarea proprietăților la valoarea de piață nu va fi introdusă din 2027, această măsură urmând să fie analizată gradual, spre finalul perioadei de consolidare fiscală, când România va reveni la ținta de deficit bugetar de 3%, a anunțat vineri ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, prezent la CONCORDIA SUMMIT 2026. 'Ce pot să vă spun