Deprecierile din această perioadă din Pilonul II nu sunt cauzate de scăderi bursiere, ci de deprecierea temporară a valorii titlurilor de stat din portofoliu, a declarat, miercuri, Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), într-o conferinţă de presă.

"Dacă ne uităm în ultimii ani vedem că în pofida unor perioade de volatilitate sistemul de pensii private a performat bine. Suntem în situaţia în care avem 7,8 milioane de români care contribuie în 7 fonduri pilon II. Contribuţiile virate până în momentul de faţă au fost de 72,5 miliarde, plăţi de 850 de milioane de lei către beneficiari. Activele nete administrate în prezent de 88 de miliarde, iar câştigul în toată această perioadă pentru participanţi a fost de 16 miliarde după scăderea comisioanelor de administrare. Asta ne duce la un randament mediu anual de 7,3% în cei 14 ani de când sistemul funcţionează", a precizat Radu Crăciun.

El spus că fondurile de pensii private pilon II au "bătut cu mult rata inflaţiei din toată această perioadă", explicând totodată de ce scade valoarea activelor în Pilonul II.

"În contextul aşteptărilor inflaţioniste investitorii îşi doresc să aibă randamente care să bată inflaţia. Ori aceste randamente prin care inflaţia este bătută se face prin oferirea unor preţuri din ce în ce mai mici pentru titlurile de stat. Deci acel discount pe care investitorii îl oferă pe titluri de stat e de natură ca să adauge un plus la dobânda pe care titlurile de stat o oferă. De aici ajungem cu acest balansoar în care avem practic o mişcare, o corelaţie negativă între randament şi preţ. Cu cât randamentul aşteptat este mai mare, cu atât preţurile oferite pe piaţa piaţa titlurilor de stat, pe piaţa obligaţiunilor în general, este mai mic. Deci în contextul acestui puseu inflaţionist, pe baza acestei logici, investitorii au fost mai puţin dornici să cumpere titluri la preţuri mari şi ca urmare preţurile titlurilor de stat au scăzut simţitor. Această evoluţie a titlurilor de stat este prezentată de acest indice BROMA. Pieţele de capital, bursele au indici bursieri. Într-un mod similar există şi un astfel de indice care surprinde evoluţia preţului titlurilor de stat din România şi care ne arată următorul lucru: practic până la jumătatea anului trecut preţurile au avut o evoluţie mai degrabă stabilă, însă începând cu jumătatea lui 2021 vedem o scădere continuă a preţului titlurilor de stat", a afirmat Radu Crăciun.

În a doua parte a lui 2021 a avut loc o scădere de 4,01% a indicelui preţului obligaţiunilor româneşti, iar în acest an de 7,77%, însă Bursa de la Bucureşti a fost relativ stabilă.

"Având în vedere că fondurile de pensii româneşti au expunere mare pe bursa românească este clar că motivul scăderii activelor nu a stat atât în evoluţia Bursei, cât mai ales în evoluţia preţului titlurilor de stat. Iar motivaţia este relativ simplă. Aici aveţi situaţia la 30 aprilie 2022 a expunerii fondurilor de pensii pe diferitele clase de active. E o situaţie pe care ASF o publică şi dacă vă veţi uita la această coloană a titlurilor de stat vedeţi că expunerea pe titluri de stat variază între 55% - 65%. Între 55 şi 65% din portofoliu de active al fondurilor de pilon II sunt alocate pe activul despre care tocmai am discutat că a avut performanţa cea mai slabă prin acea -7,7% pe anul acesta", a subliniat preşedintele APAPR.

Pentru cei care nu ştiu poate de ce fondurile de pensii investesc aşa de mult în titluri de stat, Crăciun a menţionat că "fondurile de pensii nu investesc în astfel de active din comoditate sau din lene" , ci pentru că se află într-un cadru legal care le obligă să respecte un profil de risc.

El s-a referit în conferinţă şi la investiţiile pe care fondurile de pensii le-au făcut în International Investment Bank şi Black Sea Trade and Development Bank, subliniind că acestea sunt bănci multilaterale şi este eronat să le numim "bănci ruseşti".

De asemenea, Radu Crăciun a declarat că niciuna dintre bănci (sau persoane din conducerea acestora) nu se află pe vreo listă de sancţiuni.

În opinia sa, vânzarea în pierdere a obligaţiunilor va penaliza doar participanţii, iar rating-urile actuale nu impun o vânzare forţată. Radu Crăciun consideră că doar un rating de junk ar obliga fondurile de pensii să vândă în maximum 360 de zile. De asemenea, o reducere naturală a expunerii prin maturităţi va avea loc în toamna lui 2022 şi primăvara lui 2023.

Preşedintele APAPR a mai vorbit în conferinţa de presă şi despre investiţiile pe care fondurile de pensii le pot face în prezent, respectând legislaţia.

"Senzaţia pregnantă pe care o am în momentul de faţă este că sistemul de pensii private din România este o maşină de Formula 1 pe care o conducem prin Bucureşti şi din când în când ne plângem că are consum prea mare, că e prea mare ca să o parcăm şi tot aşa. Câtă vreme vom continua să conducem o maşină de Formula 1 în Bucureşti ea va continua să rămână ineficientă. Adică ceea ce cred este că ar trebui să ne mişcăm de la toate aceste discuţii pe care le avem de 14 ani: de ce e obligatorie, uite cum sunt comisioanele, că au trecut 5 luni şi valoarea a scăzut. Deci din punctul meu de vedere discuţii mult mai puţin importante decât o discuţie de genul: cum investim 18 miliarde de euro în România, prin ce canale, prin ce instrumente financiare? Aceasta este discuţia. Asta se discută în toate pieţele dezvoltate: cum punem la muncă banii fondurilor de pensii? Şi acesta este regretul meu sincer, că nu am ajuns încă în acel moment în care să găsim cea mai bună cale. Pentru că ok, cumpărăm 60% titluri de stat, asta înseamnă că administratorul acestor bani nu suntem noi, administratorul acestor bani sfârşeşte prin a fi tot Guvernul. Nu asta era ideea. Şi nu asta e ideea în multe ţări", a concluzionat preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, Radu Crăciun. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)