Măsurile de combatere a tăierilor ilegale de lemn sunt bune, dar necesarul în piaţă rămâne, atât pentru aprovizionarea cu lemn de foc a populaţiei, cât şi pentru aprovizionarea industriei de profil, este de părere Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului - Prolemn.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), cu o creştere de preţuri de 39,01%, prelucrarea lemnului se regăseşte în topul creşterilor pentru producţia industrială, iar ecartul între evoluţia anuală a preţurilor producţiei industriale la intern (+60,38%) şi a celor de pe piaţa externă (+24,25%) a rămas semnificativ.

"În ultima perioadă sunt foarte multe informaţii care confirmă eficienţa măsurilor de combatere a tăierilor ilegale. Ultimele măsuri, adoptate prin modificarea HG 497/2020, respectiv upgrade-ul SUMAL 2.0 cu obligarea celor care transportă peste 20 mc anual să devină transportatori profesionişti vor produce efecte majore. Numărul estimat al micilor transportatori înregistraţi în SUMAL, asupra cărora măsura ar putea avea impact, este de 130.000. Sunt paşi înainte pentru o piaţă corectă a lemnului de foc. Măsurile de combatere a tăierilor ilegale sunt bune, dar necesarul de lemn în piaţă rămâne, atât pentru aprovizionarea cu lemn de foc a populaţiei, cât şi pentru aprovizionarea industriei lemnului. Insuficienţa lemnului legal lasă loc şi creează piaţă pentru lemn ilegal. În prezent se recoltează în România aproximativ 60% din creşterea anuală a pădurilor, mult sub media europeană de peste 70%. În opinia specialiştilor din sector şi din mediul universitar, această recoltă ar putea fi crescută în mod sustenabil de la media de 18-19 milioane mc anual din ultimii ani, către 25-26 milioane mc anual", a subliniat Tobescu.

Asociaţia de profil evidenţiază faptul că Inventarul Forestier Naţional arată o acumulare netă de 133 milioane mc între ciclurile de date, respectiv 133 milioane mc într-o perioadă de 5 ani sau 26 milioane mc, acumulare netă anual.

Totodată, raportul Consiliului Concurenţei privind piaţa sectorială a lemnului relevă faptul că producţia de masă lemnoasă, lemn rotund, raportată la hectar de fond forestier, în Cehia, Germania, Franţa şi Polonia, este de două sau chiar trei ori mai mare decât în România.

"În România se recoltează anual sub posibilitatea dată de amenajamentele silvice, care este de 22 milioane mc pentru pădurile pentru care legea obligă la elaborarea de amenajamente silvice, conform Raportului Starea Pădurilor 2019 publicat de Ministerul Mediului. La această valoare trebuie adăugată posibilitatea pădurilor neamenajate, în suprafaţă de aproximativ 500.000 hectare, stabilită prin Codul Silvic la 5 mc/an/ha, rezultând o posibilitate suplimentară de 2,5 milioane mc şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, în suprafaţă de 500.000 hectare şi alte 700.000 hectare arbori izolaţi, din care poate proveni o recoltă suplimentară de 2,5 milioane mc. Posibilitatea totală actuală, legală, a pădurilor României este de minim 25-26 milioane mc. Prin recoltarea sub posibilitate, s-a acumulat o mare rezervă neexploatată. Dacă ne raportăm la pădurile proprietate publică administrate de Romsilva, posibilitatea dată de amenajamente este de 11 milioane mc, posibilitatea luând în considerare rezerva este de 13 milioane mc, cota de recoltă fiind stabilită arbitrar la nivelul de 9,5 milioane mc", menţionează Asociaţia Prolemn.

În plus, 30% din fondul forestier al României are un grad de accesibilitate redus, cu distanţe de scos apropiat al lemnului de peste 1,2 km, iar prin construcţia de drumuri forestiere, mobilizarea sustenabilă a masei lemnoase din aceste păduri poate creşte semnificativ.

"Este de remarcat şi volumul redus de masă lemnoasă recoltat prin lucrări de îngrijire a pădurii, în special rărituri. Ultimele cifre disponibile din 2019 conform raportului Starea Pădurilor cifrează volumul recoltat din lucrări de rărituri la 3,9 milioane mc, volum foarte mic dacă îl raportăm la suprafaţa de peste 5 milioane hectare păduri aflate în clasele de vârstă II- IV, vârste la care trebuie executate aceste lucrări, cu un volum posibil de extras de minim 6 milioane mc. Este binecunoscută şi subevaluarea volumelor posibil de extras prin lucrări de rărituri prin amenajamente, în condiţiile inventarierilor arboretelor volumele medii/ha, aşa cum ne arată şi Inventarul Forestier Naţional, sunt mult mai mari, şi implicit volumele de extras prin lucrări de rărituri sunt mai mari.

O subliniere aparte trebuie făcută legat de volumul mic al recoltei din fondul forestier proprietate privată al persoanelor fizice, cu suprafeţe de sub 30 hectare şi din vegetaţia din afara fondului forestier. Totalul acestor categorii de păduri - peste 1,5 milioane ha, de pe care se recoltează anual legal doar 1,2 milioane mc, un indice de recoltă mediu de sub 1 mc/an/ha, cu efect direct în amplificarea deficitului de lemn de foc în zona rurală", a explicat Cătălin Tobescu.

Printre concluziile studiului privind impactul sectorului pădure-lemn sunt remarcate următoarele: ca impact economic şi social - o contribuţie în PIB de 3,5%, 16% din industria României, 142.000 locuri de muncă; ca impact energetic - biomasa lemnoasă furnizează 62% din energia regenerabilă produsă de România; ca impact asupra efectelor schimbărilor climatice - sectorul este echivalentul a 50 milioane tone CO2 sechestrate sau evitate a fi emise, cu o valoare de piaţă în certificate de carbon de 4 miliarde de euro.

"Cu toate acestea, sectorul suferă din cauza subfinanţării, sumele alocate pentru dezvoltarea sectorului din uriaşele sume disponibile in Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă sau Planul Naţional Strategic sunt modice. Dar efectul de multiplicare al investiţiilor în acest sector este unic. O abordare raţională şi pragmatică, cu susţinere financiară ţintită, poate avea efecte majore: cu 1 miliard de euro investiţi, care ar putea fi alocaţi din Fondul de Mediu, pentru o primă unică de includere a păşunilor împădurite în fond forestier de 2.500 euro/hectar, ar putea fi extinsă suprafaţa fondului forestier naţional cu 400.000 hectare; cu 1 miliard de Euro din PNRR investiţi în accesibilizarea pădurilor, infrastructură de depozitate şi sortare şi în executarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, ar putea fi redus impactul de mediu al recoltării masei lemnoase şi s-ar putea recolta sustenabil la nivelul posibilităţii stabilite prin amenajamentele silvice, respectiv minim 22 milioane mc anual; cu 1 miliard de euro din componenta pentru energie regenerabilă a PNRR, investiţi în creşterea cu numai 25% a randamentului energetic pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, s-ar elibera pentru utilizare în cogenerare echivalentul a 10.000.000 MWH biomasă, cantitate suficientă pentru salvarea şi trecerea tuturor SACET-urilor pe cărbune din oraşele mari pe biomasă, concomitent disponibilizării unei cantităţi suplimentare de 2 milioane mc din această resursă pentru utilizare în produse din lemn, conform principiului utilizării în cascadă a resursei de lemn", susţine specialistul Prolemn.

Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicaţii industriale. Constituită în 2020, organizaţia are, în prezent, peste 30 de membri - companii din industria de prelucrare a lemnului. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)