Două treimi (67%) dintre români au un cont într-o bancă şi pot să facă plăţi, dar nu o fac, a declarat, miercuri, Răzvan Faer, preşedintele Asociaţiei de Plăţi Electronice din România (APERO).

"Multă vreme în teoria finanţelor s-a spus că gradul de bancarizare este oglinda incluziunii financiare. Am o părere un pic diferită observând ceea se întâmplă în România şi anume faptul că pentru foarte mulţi există deja condiţia manifestării incluziunii financiare. Am ajuns la 67% dintre oameni care au un cont într-o bancă şi pot să facă plăţi, dar nu o fac. Au folosit contul respectiv sau cardul pe care l-au primit sau l-au folosit doar ca formă, dar ca bifă într-un proces, ştiu eu, capacitatea de a-şi primi salariu sau capacitatea de a deschide un business, ulterior cash-ul a redevenit rege, ca să zic aşa, fie în activitatea personală, fie în activitatea profesională. De aceea nu ştiu dacă gradul de bancarizare mai este o oglindă bună a incluziunii financiare", a spus Răzvan Faer, la masa rotundă "Incluziune financiară şi digitală: Soluţie pentru IMM-uri", organizată de Asociaţia de Plăţi Electronice din România (APERO) în parteneriat cu Parlamentul României.

El a afirmat că România se afla pe utimul loc la plăţi electronice în Uniunea Europeană la sfârşitul anului 2020, conform statisticii Băncii Centrale Europene, însă pe fondul pandemiei a reuşit să se apropie de penultima ţară din clasament, Bulgaria.

De asemenea, Răzvan Faer a menţionat că de îndată ce pandemia s-a atenuat în impact, numărul de plăţi electronice rămâne peste cel care a fost înaintea pandemiei, dar revenirea la cash se produce.

La rândul său, directorul general al VISA pentru România, Croaţia, Bulgaria şi Slovenia, Cătălin Creţu, a subliniat că digitalizarea plăţilor electronice a început în România la sfârşitul anilor '90, dar de fapt după 2000. Croaţia şi Slovenia au început să utilizeze carduri în anii '70. Cu toate acestea există date bune pentru România. Din punct de vedere al penetrării plăţilor contactless în totalul plăţilor făcute cu cardul suntem în top 10 mondial.

Creţu a menţionat că digitalizarea în domeniul plăţilor este o componentă importantă pentru lupta cu economia subterană.

"Plăţile digitale reprezintă o modalitate simplă şi eficientă de a creşte transparenţa în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor publice, de a aduce economii semnificative la bugetul de stat, de a îmbunătăţi colectarea veniturilor bugetare, de a reduce birocraţia şi a elimina evaziunea fiscală. Un exemplu în acest sens este platforma online Ghişeul.ro, administrată de ADR împreună cu APERO şi considerată cel mai de succes parteneriat public-privat din România. Plăţile realizate de utilizatori în 2021 au depăşit cifrele înregistrate în primii 9 ani de la lansarea platformei în 2011: au fost procesate peste 2 milioane şi jumătate de tranzacţii şi s-au încasat peste 1 miliard de lei, iar numărul de utilizatori activi a depăşit 1 milion. Sperăm ca eforturile de dezvoltare a platformei să continue odată cu intrarea în vigoare a noii Legi 128/2022 de modificare a OUG 193/2002, prin care toate instituţiile publice din România trebuie să accepte anul acesta plata cu cardul atât la ghişeu cât şi online. Totodată, facilitarea de către ANAF a plăţii taxelor şi impozitelor de către companii pe Ghişeul.ro, reglementată în 2020, va avea un rol important în digitalizarea relaţiei dintre stat şi mediul privat şi creşterea colectării veniturilor bugetare", a mai spus Cătălin Creţu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor onlineŞ Andreea Preda)