Încheierea situaţiei de deficit excesiv cel târziu până în 2024, prin consolidare bugetară, cu obiectivul asigurării unei corectări de durată a deficitului excesiv, în timp ce este orientată spre îmbunătăţirea calităţii finanţelor publice şi intensificarea potenţialului de creştere, va fi în beneficiul României, se arată într-un raport publicat luni de Comisia Europeană.

Planul României de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) include măsuri pentru rezolvarea unei serii de dificultăţi structurale prin: reforme menite să îmbunătăţească colectarea impozitelor, îmbunătăţirea gestionării cheltuielilor publice şi sporirea sustenabilităţii fiscale a sistemului public de pensii, în timp ce-i creşte echitatea. De asemenea, PNRR include măsuri de promovare a transportului rutier cu zero emisii şi trecerea către moduri de transport mai sustenabile, cum ar fi transportul feroviar şi fluvial intern, modernizarea şi reînnoirea infrastructurii de căi ferate şi sprijinirea transportului public, pentru îmbunătăţirea sustenabilităţii şi a calităţii aerului. În plus, autorităţile se angajează să elimine producerea de energie pe bază de lignit şi huilă până în 2032 şi să consolideze obiectivele privind producţia de energie regenerabilă, se arată în raport.

Planul de Redresare şi Rezilienţă include măsuri privind digitalizarea administraţiei publice şi a serviciilor publice, inclusiv crearea unui cloud guvernamental, precum şi reformarea sistemului de pensii şi a salariului minim.

Dincolo de aceste reforme şi investiţii din PNRR, România va avea de câştigat dacă va face piaţa serviciilor pentru companii mai deschisă şi mai competitivă şi va înlătura obstacolele de reglementare inutile, pentru a avea acces anumite profesii, în special notari, arhitecţi şi contabili. De asemenea, va fi benefică îmbunătăţirea relaţiilor dintre cercetarea ştiinţifică şi industrie prin crearea unor parteneriate adecvate de cercetare şi dezvoltare, apreciază Executivul comunitar.

Rezolvarea disparităţilor regionale în ceea ce priveşte accesul la serviciile sociale, în special în zonele rurale, îmbunătăţirea situaţiei grupurilor vulnerabile, prin consolidarea competenţelor şi furnizarea de măsuri de activare mai eficiente, sporirea atractivităţii măsurilor de formare profesională şi a adulţilor, promovarea egalităţii de şanse în sistemul de educaţie şi reducerea dezechilibrelor şcolare între zonele urbane şi cele rurale vor fi în beneficiul României, se arată în raport.

De asemenea, va fi benefică reducerea dependenţei de combustibilii fosili şi diversificarea importurilor de combustibili fosili, accelerarea dezvoltării investiţiilor pentru infrastructura verde, modernizarea reţelelor de transport de energie, investiţiile în interconectare cu ţările vecine, pentru sporirea securităţii aprovizionării şi sporirea ritmului renovărilor clădirilor pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice şi decarbonizarea industriei. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Comisia Europeană: România continuă să înregistreze dezechilibre excesive