Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) atrage atenţia asupra riscurilor ascunse în creşterea ROBOR: scumpirea creditelor, înăsprirea creditării şi reducerea cererii.

Într-un comunicat remis luni AGERPRES, CONAF avertizează asupra riscurilor provocate firmelor mici şi mijlocii de creşterea dobânzilor bancare. Potrivit sursei citate, creşterea costurilor creditării este un risc evident şi de neevitat, însă firmele mici şi mijlocii se pot aştepta la înăsprirea condiţiilor de creditare şi, în consecinţă, la scăderea cererii de mărfuri şi servicii din partea populaţiei. Intensificarea inflaţiei peste prognozele iniţiale a determinat banca centrală să majoreze dobânda cheie cu 0,75%, până la 3,75% - un semnal puternic de scumpire a creditării pentru firme şi populaţie.

Un alt element important este evoluţia ratei dobânzii facilităţii de credit, care a urcat la 4,75% şi care arată costurile la care BNR împrumută băncile ce au nevoie de lichidităţi. Dacă băncile se împrumută de la BNR cu 4,75% pe termen scurt, atunci în piaţa financiară dobânzile la care se împrumută între ele vor fi, evident, mai mari.

ROBOR, indice care descrie dobânzile la care se împrumută cu lei băncile între ele, îşi menţine ritmul de creştere. Indicele ROBOR pentru împrumuturile pe trei luni a debutat săptămâna trecută în urcare până la 5,52% şi a continuat să crească până la 5,71%, la finalul săptămânii. Indicele ROBOR la 6 luni a avut aceeaşi traiectorie de creştere săptămâna trecută: a debutat la 5,71%, iar vineri, 20 mai, se apropia de 6%, urcând până la 5,95%.

"Faţă de începutul anului, creşterea indicilor ROBOR este accentuată, reflectând aproape o dublare a costurilor creditării. La începutul anului, ROBOR la trei luni se afla la 3,02%, iar ROBOR la şase luni era la 3,14%. Cu alte cuvinte, ne-am întors la costurile creditării din 2013, lăsând în urmă o perioadă de ieftinire relativă a acestora", a observat Cristina Chiriac, preşedintele CONAF.

Oricare ar fi indicatorul urmărit, fie că este ROBOR, fie că este IRCC (un indicator utilizat pentru creditele noi ale populaţiei), tendinţa este clar de majorare.

"Pentru firmele noi, creşterea ratelor din ultimele luni ar putea fi prima pe care au experimentat-o vreodată. Datele afişate de BNR arată o creştere puternică a creditelor în lei din ultimul an, care au urcat cu aproape 25%, de la 78,8 miliarde de lei cât erau în martie 2021, până la 98,4 miliarde de lei în aceeaşi lună din 2022. De la începutul anului, împrumuturile în moneda naţională pentru întreprinderile nefinanciare au crescut până în martie cu 5,25 miliarde de lei, ca atare, creşterea ratelor dobânzilor ar putea avea un impact semnificativ asupra firmelor la nivel naţional", a avertizat ea.

Inflaţia descrie şi creşterea galopantă a costurilor de producţie pentru firmele româneşti, iar scumpirea creditării este un alt risc semnificativ care poate afecta afacerile. Estimările analiştilor din piaţa financiară pentru evoluţia dobânzilor sunt alarmante: este posibil ca BNR să urce dobânda sa cheie la 5,5%, iar rata dobânzii la facilitatea de creditare, care descrie dobânda la care banca centrală împrumută băncile care au titluri de stat, să se situeze la 6,50%. În perspectivă, dacă băncile se împrumută de la BNR la 6,50%, atunci analiştii avertizează că ROBOR ar putea urca la 7% la finalul anului.

În comunicat se precizează că scumpirea creditării nu este însă singurul risc pe care îl au firmele mici şi mijlocii în actuala conjunctură cu inflaţie mare, incertitudine şi volatilitate în pieţele financiare. Întreprinderile care se bazează pe facilităţi variabile de descoperire de cont ar putea constata că ratele lor devin mai scumpe în lunile următoare. Pentru întreprinderile mici, aflate în poziţii financiare limitate, în special cele care depind de facilităţile de descoperire de cont, este înţelept să acţioneze din timp, să discute cu banca pentru a obţine soluţii alternative, care ar putea include refinanţarea.

Cum ratele dobânzilor urmează să crească în următoarele luni, CONAF menţionează că este de aşteptat să se intensifice riscul ca băncile să înăsprească şi ele condiţiile de creditare, deoarece se vor concentra asupra descifrării riscurilor ca debitorii pe care îi împrumută să aibă de fapt mijloacele de a îşi rambursa împrumuturile. În plus, băncile vor lua în calcul şi probabilitatea sporită ca, în anumite domenii, firmele să încaseze mai greu şi mai târziu banii de la beneficiarii mărfurilor sau serviciilor, ceea ce se va traduce în creşterea riscului de finanţare, deci fie în scumpirea creditării, fie în respingerea cererilor de împrumut.

Potrivit organizaţiei, un sondaj al BNR arăta că, în ultimul trimestru al anului trecut, sectorul bancar considera că cel mai riscant segment este cel al întreprinderilor mici. Mai mult, în ultimul trimestru al anului trecut, 29% dintre bănci şi-au înrăutăţit perspectiva asupra riscului de credit pentru firmele mici, o creştere semnificativă faţă de trimestrul anterior, când 18% şi-au înrăutăţit perspectiva, arată sondajul.

"Ne îngrijorează şi perspectiva unui foarte posibil scepticism al băncilor în raport cu evoluţia firmelor mici, care s-ar reflecta fie în scumpirea creditării, fie în respingerea cererilor de împrumut. Există însă şi un risc mai puţin perceptibil: acela ca firmele să fie afectate indirect de scumpirea creditării persoanelor fizice, care îşi pot recalibra cheltuielile sub apăsarea dublă a facturilor mari la utilităţi şi majorării ratelor la împrumuturi", a conchis preşedintele CONAF. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)