Pierderile din credite vor creşte până la un maxim al ultimilor cinci ani, de 3,9% în 2023, deşi vor rămâne mai mici decât vârful de 8,4% înregistrat în 2013, în timpul crizei datoriilor din zona euro, în condiţiile în care numărul întreprinderilor şi al gospodăriilor din zona euro care nu reuşesc să ramburseze împrumuturile bancare va creşte, potrivit primei ediţii a raportului EY European Bank Lending Economic Forecast.

"Creşterea numărului de credite neperformante se înscrie pe fondul încetinirii creşterii creditării, care va decelera la 2,9% în 2023, deoarece cererea de împrumuturi post-pandemie este suprimată de creşterea inflaţiei şi de impactul financiar al războiului din Ucraina. Cu toate acestea, se preconizează revenirea creşterii la nivelul total al împrumuturilor bancare, până la o medie de 3,4% în următorii trei ani, înainte de a ajunge la 4% în 2025 - un nivel înregistrat ultima dată în 2020, când programele de împrumut au fost susţinute de guvern în contextul pandemiei", se arată într-un comunicat al companiei remis marţi AGERPRES.

Creditele neperformante în întreaga zonă euro, ca pondere din împrumuturile brute acordate întreprinderilor, au scăzut la un nivel minim al ultimilor 14 ani, de 2,2% în 2021 (faţă de 3,2% în 2019), în mare parte datorită menţinerii ratelor negative ale dobânzilor şi intervenţiilor guvernamentale introduse pentru a sprijini veniturile gospodăriilor şi ale întreprinderilor în timpul pandemiei.

Prognoza EY privind împrumuturile bancare europene prevede că pierderile din împrumuturi din zona euro vor creşte cu 3,4% în 2022 şi cu încă 3,9% în 2023, de la o medie de 2,4% în 2020 şi 2021. Cu toate acestea, neplăţile vor rămâne modeste în raport cu standardele istorice: pierderile au fost în medie de 6% în perioada 2012-2019 şi au ajuns la 8,4% în 2013, în urma crizei datoriilor din zona euro. Imediat înainte de pandemie, pierderile din credite au fost în medie de 3,5% în perioada 2018-2019.

"Deşi în următorii doi ani se vor înregistra rate de creştere a creditării mai reduse decât în perioada de vârf a pandemiei, perspectivele economice pentru sectorul bancar european sunt de un optimism prudent. Optimism pentru că cele mai grave efecte economice ale pandemiei COVID-19 par să fi trecut, iar redresarea progresează bine şi prudenţă ca urmare a tulburărilor geopolitice şi a presiunilor asupra preţurilor. Acesta este un alt moment crucial în care instituţiile financiare şi factorii de decizie politică trebuie să continue să se sprijine reciproc pentru a răspunde provocărilor viitoare", a declarat Omar Ali, EY EMEIA Financial Services Leader.

Previziunile economice ale EY referitoare la împrumuturile bancare europene estimează o creştere a împrumuturilor nete acordate întreprinderilor din zona euro de 3,6% în 2022, înainte de a încetini la 2,3% în 2023. Aceasta se compară cu un maxim al ultimilor 12 ani, de 5,3%, înregistrat în primul an al pandemiei - puternic stimulat de sprijinul financiar guvernamental - şi cu rate de creştere mult mai mici înainte de pandemie - o medie de 1,7% în 2018 şi 2019.

Pe termen scurt, se preconizează o încetinire a creşterii creditării întreprinderilor în raport cu vârful pandemic, ca urmare a retragerii sprijinului guvernamental şi al BCE, a presiunii asupra apetitului pentru investiţii din cauza incertitudinii economice, ca urmare a războiului din Ucraina şi a unei atenţii sporite acordate îmbunătăţirii bilanţurilor corporative. De asemenea, se preconizează că cele 300 de miliarde de euro de deţineri de numerar "în exces" pe care firmele din zona euro le-au acumulat în timpul COVID-19 vor afecta cererea de creditare.

O altă piedică în calea creşterii creditării ar putea veni ca urmare a încheierii programului Operaţiunea de refinanţare pe termen lung cu ţintă precisă a BCE, care a permis băncilor să se împrumute la rate mai mici.

Pe segmentul de credite ipotecare se preconizează un avans în medie cu 3,9% în zona euro între 2022 şi 2024, în scădere de la 4,5% în 2020 şi 5,2% în 2021.

"Creditele ipotecare au înregistrat o performanţă surprinzător de robustă în timpul pandemiei. În 2020, împrumuturile ipotecare în întreaga regiune au raportat cea mai mare rată din 2007, datorită ratelor foarte scăzute ale dobânzilor, creşterii preţurilor locuinţelor, schimbării determinate pandemie către munca la domiciliu şi capacităţii unor cumpărători de a apela la economii neplanificate pentru a contribui la finanţarea depozitelor. Cu toate acestea, perspectivele sunt mai puţin îmbucurătoare, pe măsură ce preţurile locuinţelor continuă să crească, ratele dobânzilor par să crească, iar în unele economii din zona euro sunt introduse măsuri de reglementare pentru a răci pieţele imobiliare încinse", se precizează în comunicatul companiei de consultanţă.

Stocul de credite de consum în întreaga zonă euro a scăzut cu 0,4% în 2021, după ce în anul precedent scăzuse deja cu 2,7%. Acest lucru se compară cu o creştere de 5,6% în 2019, înainte de pandemie. Prognoza economică a EY privind împrumuturile acordate de băncile europene preconizează creşterea creditului de consum cu 2,6% în acest an şi cu încă 1,7% în 2023. Cu toate acestea, un număr semnificativ de gospodării vor putea apela la economiile acumulate în timpul pandemiei, ceea ce frânează cererea suplimentară de datorii negarantate.

Prognoza economică EY European Bank Lending Economic Forecast se bazează pe previziuni economice care utilizează date de la Banca Centrală Europeană şi acoperă zona euro, Germania, Franţa, Spania şi Italia.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 40 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.AGERPRES/(AS autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)