Investiţiile estimate în sectorul nuclear, până la finalul anului 2030, sunt de 8-9 miliarde de euro şi, în condiţiile în care încep noile proiecte, contribuţia anuală a energiei nucleare la PIB ar fi de circa 590 milioane de euro, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Teodor Chirica, preşedintele Consiliului de Administraţie al Nuclearelectrica.

"Contribuţia energiei nucleare în România la total energie fără emisii este de 33%. Asigurăm circa 11.000 de locuri de muncă, în condiţiile în care încep şi noile proiecte şi atunci lanţul orizontal începe să se facă vizibil. Şi în aceste condiţii, contribuţia anuală a energiei nucleare la PIB ar fi de circa 590 de milioane de euro. Estimăm investiţii până la sfârşitul anului 2030 în jur de 8-9 miliarde de euro", a spus Chirica.

Printre proiectele Nuclearelectrica pentru a atinge ţintele de mediu şi a asigura securitatea energetică, acesta a menţionat retehnologizarea Unităţii 1, pentru care s-a aprobat decizia de investiţii de către Adunarea Generală a Acţionarilor, s-au contractat serviciile de inginerie, se pregăteşte contractarea echipamentelor cu ciclu lung de fabricaţie, contractarea lucrărilor de construcţii-montaj şi structurarea finanţării.

"În această retehnologizare, în cei doi ani ani şi ceva în care unitatea va fi oprită, noi vom implementa şi o instalaţie de producere cobalt radioactiv, care este folosit atât în medicină, cât şi în sterilizările de materiale medicale şi de alimente", a subliniat oficialul Nuclearelectrica.

De asemenea, al a amintit cele două unităţi noi CANDU, ţinta pentru unitatea 4 fiind 2030-2031. Pentru acestea s-a actualizat studiul de fezabilitate, s-au contractat servicii de inginerie pentru a se actualiza documentaţia de proiect etc, finalizarea proiectului fiind estimată în 2031.

"Va trebui să reluăm procesul de obţinere a opiniei Comisiei Europene în baza articolului 41 al tratatului Euratom. Noi am obţinut acest aviz în 2010, dar Comisia consideră că trebuie să-l revedem. Şi documentaţia suport trebuie reactualizată şi acesta este motivul pentru care am contractat aceste servicii de inginerie cu firma care deţine dreptul de proprietatea asupra tehnologiei CANDU, CANDU Energy din Canada", a explicat Teodor Chirica la evenimentul News.ro "Energy road-Energie la tine acasă".

În ceea ce priveşte reactoarele nucleare de mici dimensiuni (SMR), reprezentantul Nuclearelectrica a reiterat că ţinta de punere în funcţiune este 2028 şi că acestea sunt într-o complementaritate perfectă cu unităţile 1-4, care funcţionează la baza sistemului, şi au o flexibilitate necesară pentru a fi şi "un partener pentru regenerabile", avantajul lor fiind costurile sustenabile în condiţii de securitate nucleară sporite.

"Mai avem şi alte proiecte, staţia de extragere şi stocare a tritiului de la Cernavodă, care e un izotop cu nivel înalt de radioactivitate şi el se extrage, se stochează, se reduce şi e un combustibil pentru viitorul reactor de fuziune, şi, sigur, ciclul nuclear integrat. Sunt cunoscute preocupările noastre. Deja am preluat o fabrică de la Feldioara, în care prelucrăm concentratul de uraniu. Din păcate, partea de minerit şi partea de producţie a octoxidului de uraniu nu mai e la nivelul la care a fost. Noi, totuşi, am luat licenţa unui zăcământ de uraniu şi de aceea vorbim foarte mult că intenţia Nuclearelectrica este că reconstituie ciclul nuclear integrat", a punctat preşedintele Consiliului de Administraţie al Nuclearelectrica, Teodor Chirica.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)