România are capacitatea de a deveni lider european în cultura de soia, dacă ar fi alocată anual o suprafaţă de aproximativ 700.000 de hectare, respectiv de cinci ori mai mult decât în prezent, potrivit Asociaţiei Fermierilor din România (AFR).

În 2021, suprafaţa cultivată cu soia a fost de 140.000 de hectare, în scădere cu 29% faţă de 2020 (169.000 hectare), iar producţia obţinută a depăşit 347.000 de tone, înregistrând un avans de 25% faţă de anul anterior, când s-au consemnat 322.000 de tone.

"Este vorba de circa 700.000 de hectare care ar putea fi alocate acestei culturi. Valorificarea a numai jumătate din producţie ar duce România în poziţia de lider european a suprafeţei cultivate şi a 3-a la nivel european, după Rusia şi Ucraina. Ştim că există acum o încercare şi o tendinţă de a orienta obiceiurile alimentare europene spre produse alternative la consumul de carne, soia reprezentând cultura cheie. În 2020, peste 40% din importurile europene de soia au provenit din America Latină, cu o valoare de peste 2,7 miliarde de dolari. Dacă vrem să fim jucători puternici în domeniu, ceva trebuie să se schimbe. Iar asta înseamnă, între altele, asocierea în cooperative şi înfiinţarea unei Asociaţii a Producătorilor de Soia din România. Dar şi investiţii în soluţii de irigaţii şi accesarea de fonduri comunitare, utilizarea culturii de soia pentru fixarea azotului în sol şi lansarea de parteneriate între fermierii din sectorul vegetal şi cel zootehnic", arată reprezentanţii AFR într-o analiză transmisă AGERPRES.

O astfel de schimbare ar fi cu atât mai benefică cu cât la nivelul Uniunii Europene se discută despre interzicerea subvenţiilor APIA pentru animale, o iniţiativă înregistrată oficial la Comisia Europeană.

"Vrem să vă supunem atenţiei o iniţiativă a Uniunii Europene, care ar putea aduce mai probleme în domeniul nostru de activitate. Este vorba despre interzicerea subvenţiilor APIA pentru animale, o iniţiativă înregistrată oficial la Comisia Europeană. Este adevărat că este nevoie de strângerea unui milion de semnături pentru a fi luată în discuţie, dar nefericite exemple anterioare ne fac pe noi, cei din Asociaţia Fermierilor din România, să constatăm că încă o dată, ni se pun tot mai multe piedici în activitatea de producere a hranei. Rezultatul concret ar fi o majorare a costurilor atât de mare încât creşterea animalelor ar deveni un lux în Uniunea Europeană. Iar asta ar deschide larg porţile pentru noi şi noi importuri de carne şi produse din carne, mai ales din Statele Unite, Canada şi America de Sud", atrag atenţia reprezentanţii Asociaţiei Fermierilor din România.

Concret, Comisia Europeană a înregistrat o iniţiativă cetăţenească europeană intitulată "End The Slaughter Age" (Să ieşim din era sacrificării animalelor n.r.). Organizatorii invită Comisia să excludă creşterea animalelor din activităţile eligibile pentru subvenţii agricole şi să includă alternative etice şi ecologice, cum ar fi agricultura celulară şi proteinele vegetale. Activiştii solicită, de asemenea, introducerea unor stimulente pentru producţia şi vânzarea de produse agricole pe bază de plante şi de produse provenite din agricultura celulară.

În altă ordine de idei, Asociaţia Fermierilor din România avertizează asupra unei noi apropiate scumpiri a carburanţilor, în special a motorinei, preţul acesteia devenind deja prohibitiv pentru agricultură.

"Iar asta se va întâmpla cu certitudine odată cu renunţarea în Uniunea Europeană la importurile de petrol din Rusia. Înţelegem foarte bine justificarea acestei decizii a Bruxelles-ului, parte a sancţiunilor impuse Moscovei după invadarea Ucrainei. Problema pe care o semnalăm însă este aceea că fermierii vor fi din nou loviţi, aşa cum s-a întâmplat în cazul îngrăşămintelor de sinteză. Îngrijorarea noastră pleacă de la informaţia care arată că Uniunea Europeană va propune eliminarea treptată a petrolului rusesc până la sfârşitul anului. Această interdicţie (pe care, subliniem, o înţelegem şi o aprobăm) trebuie însă însoţită de măsuri de sprijin financiar pentru agricultură, poate de o creştere a ajutorului în cazul achiziţiei de motorină", arată AFR în analiza citată.

Potrivit sursei citate, o decizie cu privire la noile sancţiuni ar putea fi luată chiar săptămâna viitoare, aşa că Asociaţia Fermierilor din România atrage atenţia guvernanţilor, dar şi europarlamentarilor, că " acum este momentul pentru a gândi măsuri de sprijin financiar".

"Şi spunem asta pentru că Uniunea Europeană este încă puternic dependentă de importurile de petrol din Rusia. Amintim că în 2019, aproape două treimi din importurile de ţiţei ale spaţiului comunitar au venit din Rusia", subliniază asociaţia.

Reprezentanţii acestei asociaţii a fermierilor menţionează că Azomureş de a decis să repornească unele din instalaţii şi să reia producţia de îngrăşăminte, după 4 luni de la oprire, iar acest lucru s-a văzut în lipsa unor cantităţi suficiente în piaţă şi în creşterea continuă a preţurilor la importuri, atunci când puteau fi găsite.

"Şi în timp ce în România nu s-a făcut mare lucru pentru ajutorarea fermierilor, să amintim că alte state europene nu au stat degeaba. Astfel, Polonia a pus la dispoziţie 836 de milioane de euro, iar Germania nu mai puţin de 20 de miliarde de euro. Este vorba de pachete de sprijin cu prevederi speciale pentru producătorii de îngrăşăminte. Deocamdată, Guvernul României nu a stabilit nimic concret. Vestea repornirii combinatului Azomureş ne bucură, dar este doar pe jumătate una bună, pentru că suntem convinşi că noile preţuri nu vor fi pentru toată lumea. Şi spunem asta pentru că gazul metan este scump, chiar foarte scump, şi chiar şi aşa nu prea mai este ofertă. Nici nu mai este nevoie să explicăm ce înseamnă lipsa îngrăşămintelor în ciclul de producţie - recolte mici, preţuri mari, şi, posibilă criză alimentară", subliniază ARF în documentul citat.

În ceea ce priveşte producţia de la Azomureş, compania a anunţat că va lucra cu o capacitate redusă până când guvernul va stabili exact ce subvenţii se cuvin în domeniu, Comisia Europeană neopunându-se acordării lor. Astfel, va fi o producţie limitată de azotat de amoniu, nitrocalcar şi uree, iar producţia de îngrăşăminte complexe de tip NPK ar urma să înceapă mai târziu, spun reprezentanţii acesteia asociaţii agricole.

"Un alt exemplu de grijă pentru fermieri, dar şi de soluţii pentru problemele lor, vine din Bulgaria vecină. Guvernul de la Sofia este dispus să cheltuiască 560 de milioane de euro pentru a asigura securitatea alimentară. Deşi este o sumă record pentru Bulgaria, chiar ministrul agriculturii recunoaşte că nu este de ajuns şi spune că ar putea urma şi alte măsuri financiare. Ministrul a explicat şi cum vor fi împărţiţi banii. Pentru crescătorii de animale şi coloniile de albine vor fi alocate 40 de milioane de euro, iar pentru sectoarele fructe şi legume, orez şi trandafiri, alte 33 de milioane de euro. Şi pentru ca banii să ajungă rapid la fermieri, oficialul de la Sofia a anunţat că procedurile vor fi simplificate şi accelerate. O bună parte din bani vor merge direct către fermierii producători de cereale şi plante tehnice. Astfel, guvernul de la Sofia vrea să cumpere grâu şi seminţe de floarea-soarelui, la preţuri de la 285 de euro pe tonă (fără TVA) pentru grâu şi 710 euro pe tonă pentru seminţe de floarea-soarelui", menţionează AFR.

Tot în acest context, Asociaţia a mai menţionat şi sprijinul pentru producătorii de lapte din Spania, care vor primi direct 169 de milioane de euro, schema fiind deja aprobată de Comisia Europeană. În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor granturi directe pentru furnizorii spanioli de lapte. Măsura îi va ajuta pe producătorii de lapte de vacă, oaie şi capră din Spania, afectaţi de creşterea preţului energiei electrice, furajelor pentru animale şi combustibilului. Iar pentru a acoperi, măcar în parte, aceste scumpiri, producătorii de lapte eligibili vor primi 210 euro/vacă pentru primele 40 de animale; 140 euro pentru orice vacă peste 40 de animale, în limita a 180 de capete; 100 euro/vacă peste 180 de animale; 15 euro/oaie şi 10 euro/capră. Ajutorul nu poate depăşi 35.000 euro/beneficiar şi va fi acordat până la 31 decembrie 2022.

Pe de altă parte, AFR anunţă şi "o veste bună pentru agricultura din România", respectiv actul normativ privind acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru, aflat în consultare publică pe site-ul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Valoarea totală a programului este de 300 de milioane de euro, iar banii vor fi pentru susţinerea afacerilor din domeniul agriculturii şi industriei alimentare.

Schema de ajutor se adresează întreprinderilor mici şi mijlocii, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale, care desfăşoară activităţi economice în sectoarele agricultură, piscicultură şi acvacultură şi industrie alimentară. Acestea vor putea accesa microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile cu o valoare de 5000 euro sau granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri, acordate sub formă de sumă forfetară şi în procent din cifra de afaceri. Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro, valoarea grantului poate fi de până la 15% din cifra de afaceri şi nu poate depăşi suma de 120.000 euro.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Constantin Balaban, editor online: Adrian Dădârlat)