Instituirea unor cotizaţii obligatorii pentru firmele din România descurajează un mediu antreprenorial şi investiţional sănătos, se arată într-un comunicat al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), remis, vineri, AGERPRES.

Membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, care reuneşte cele mai importante organizaţii ale mediului de afaceri din ţară, îşi exprimă dezacordul cu privire la propunerea legislativă care are în vedere instituirea unei taxe obligatorii pentru toate companiile sub pretextul înfiinţării unui catalog naţional al firmelor administrat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Companiile şi antreprenorii din România trebuie să aibă libertatea de a decide în ce formă se asociază şi cu ce sume vor contribui în acest sens. Mai mult, trebuie să aibă libertatea de a se retrage din orice formă de asociere când consideră că aceasta nu le mai reprezintă interesele fără să fie forţaţi să finanţeze obligatoriu o organizaţie.

În plus, introducerea certificatului de competenţă în forma propusă limitează capacitatea de inovare şi dezvoltare a unei economii, introducând niveluri suplimentare de complexitate administrativă.

România se clasează mai prost decât majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană în topurile privind uşurinţa începerii unei afaceri (locul 55 din lume).

"Obiectivul nostru este să urcăm în aceste topuri, privilegiind simplificarea şi transparenţa administrativă, stimulând o piaţă liberă şi atractivă pentru investiţii noi şi antreprenoriat. Considerăm, de asemenea, că nicio organizaţie nu poate deţine monopolul privind organizarea unor evenimente naţionale, cum ar fi ''Topul Naţional al Firmelor", se mai arată în comunicat.

Companiile trebuie lăsate să identifice în mod independent forma de asociere care li se potriveşte, care le reprezintă şi pe care doresc să o finanţeze din resurse proprii. Centralizarea acestui proces prin instituirea unor cotizaţii obligatorii aduce un deserviciu mediului privat, favorizând practici nesănătoase, contrare standardelor de bună guvernanţă, spun reprezentanţii coaliţiei.

CDR reuneşte reprezentanţi ai investitorilor români şi străini în România şi este condusă de un Consiliu Director format din preşedinţii şi vicepreşedinţii a opt asociaţii de business: Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Camera de Comerţ Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Confederaţia Patronală CONCORDIA, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) şi Romanian Business Leaders (RBL).

Coordonarea Coaliţiei este asigurată prin rotaţie de către unul din membrii Consiliului Director, pentru o perioadă de şase luni.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, a anunţat miercuri că toate firmele din România ar putea fi obligate, înainte de depunerea bilanţului la ANAF, să plătească o contribuţie pentru a fi incluse într-un catalog pentru promovarea companiilor româneşti.

Obligativitatea a fost inclusă într-un proiect de modificare a Legii 335/2007, Legea camerelor de comerţ din România, proiect aflat în dezbatere parlamentară.

Reglementarea propusă are în vedere includerea tuturor antreprenorilor din România într-un catalog al firmelor, care să genereze vizibilitate şi oportunităţi reale de promovare şi internaţionalizare, conform unor modele consacrate la nivel european, unde sistemul cameral este esenţial, spun reprezentanţii CCIR.

"Ne preocupă promovarea investiţiilor în România. Nu putem face minuni în ceea ce priveşte exportul, există 25.770 de exportatori înregistraţi în România, dar primii 100 înregistrează 50% din tot exportul şi doar două firme sunt cu capital 100% românesc. Primii 1.000 înregistrează 81% din tot exportul şi 148 de firme au capital 100% românesc. Cu realism vă spun că exportul îl fac în special firmele străine. Promovarea lipseşte cu desăvârşire. Avem nevoie să sprijinim produsele româneşti cu valoare adăugată mare", a arătat Daraban.

Potrivit lui Daraban, este necesară realizarea unui catalog al firmelor unde să fie evidenţiată din ce a fost realizată cifra de afaceri, astfel încât datele să exprime realitatea din teren, ceea ce nu se întâmplă acum la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

"La ONRC sunt foarte multe coduri CAEN şi nu ştim ce fel de activitate are firma respectivă. Este vorba despre o contribuţie pentru promovare, vă rog să nu o numiţi taxă. Acest proces nu poate fi făcut gratis. Avem cel mai subfinanţat sistem cameral. Suma este modică, dar puţin de la mulţi se strâng suficienţi bani pentru promovare", a mai spus oficialul CCIR.

În total, se vor strânge aproximativ 18 milioane de euro pe an, care vor fi împărţiţi în mod egal la cele 42 de camere judeţene de comerţ şi industrie. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa foto: Coaliția pentru Dezvoltarea României / Facebook.com