Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă, marcată anual la data de 28 aprilie, reprezintă o campanie de sensibilizare menită să focalizeze atenţia internaţională asupra tendinţelor emergente în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi asupra dimensiunii la nivel global a leziunilor, bolilor şi deceselor legate de muncă, informează un comunicat al Inspecţiei Muncii.

"Consolidarea dialogului social către o cultură a securităţii şi sănătăţii. Ce am învăţat din criza COVID-19?" este deviza anunţată de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) pentru anul 2022.

De asemenea, 28 aprilie este o zi în care mişcarea sindicală din lume comemorează Ziua internaţională a lucrătorilor decedaţi şi răniţi, iar pentru a onora memoria victimelor accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale se organizează, simultan, campanii de conştientizare şi de informare în întreaga lume.

"Suntem la două zile de la data de 26 aprilie, care, din 1986 încoace, a devenit ziua comemorării celui mai grav accident de muncă, pe care Organizaţia Naţiunilor Unite avea să-l numească 'cel mai mare dezastru nuclear din istoria umanităţii'. Ca urmare a exploziei reactorului numărul 4 al Centralei Nucleare de la Cernobîl, şi-au pierdut viaţa mii de oameni, numărul victimelor nefiind, până astăzi, cunoscut cu exactitate. În afara celor 600.000 de 'lichidatori' trimişi la Cernobîl în lunile de după accident pentru diminuarea efectelor acestuia şi condamnaţi astfel la o moarte sigură, se apreciază că între două şi cinci milioane de persoane au avut sau au încă de suferit de pe urma dezastrului din aprilie 1986 - cancer, diferite grade de handicap, malformaţii congenitale, afectarea sistemelor nervos şi cardiovascular sau sterilitate", a declarat Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat.

Acesta a precizat că în România s-a constatat în ultimii doi ani o scădere a numărului total de accidentaţi faţă de anii anteriori (o medie de aproximativ 4.750 persoane în 2020-2021 faţă de mai mult de 5.800 în 2018-2019). O descreştere accentuată a avut-o şi numărul de persoane care şi-au pierdut viaţa în accidente de muncă, de la 278 în 2019 la 153 în 2021.

"Evoluţia negativă a accidentelor de muncă a fost determinată, evident, în primul rând de modificările aduse de pandemia COVID-19, de la ameninţarea imediată a dobândirii virusului, până la pierderea de locuri de muncă pe scară largă în sectoare cheie, închiderea afacerilor, restricţii privind mobilitatea şi călătoriile aeriene, carantină, închiderea şcolilor şi altele. Aceste schimbări rapide ca răspuns la pandemie au condus la creşterea şomajului, scăderea programului de lucru şi forme nesigure de angajare pentru mulţi lucrători. Măsurile luate în companiile din România au fost identice cu cele luate în toată lumea. Vă amintesc o parte dintre ele şi le veţi recunoaşte. Măsuri tehnice: ventilaţie, bariere fizice, utilizarea de benzi de marcare pe podea, sisteme de separare a căilor de acces etc. Măsuri organizatorice: telemunca, întruniri online, distanţarea fizică, evaluarea riscului, instruirea şi informarea lucrătorilor, flexibilizarea programului de lucru, renunţarea la călătoriile neesenţiale şi altele. Alte măsuri au constat în introducerea măştilor, a mănuşilor şi a altor echipamente individuale de protecţie, curăţarea suprafeţelor şi măsuri de igienă, măsuri/proceduri în cazul lucrătorilor cu simptome sau testaţi pozitiv", a precizat Bratu.

Potrivit sursei citate, pandemia a expus toţi lucrătorii şi oamenii din lume la riscul de infectare cu noul coronavirus, însă unii lucrători, cum ar fi cei din asistenţa socială şi de la urgenţă, au fost expuşi în mod special acestui risc.

Conform unei analize a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), până la 20-30 % din cazurile de COVID-19 pot fi atribuite expunerii de la locul de muncă în unele ţări şi 14 % din totalul infectărilor au fost ale lucrătorilor din sănătate.

"Măsurile de atenuare a răspândirii virusului au introdus alte riscuri, cum ar fi riscurile chimice, determinate de utilizarea frecventă a soluţiilor de curăţenie şi dezinfecţie. Trecerea la noi forme de aranjamente de muncă, precum răspândirea pe scară largă a telemuncii, a prezentat multe oportunităţi pentru lucrători, dar şi potenţiale riscuri de SSM, în special, riscuri psihosociale şi de violenţă. Inspecţia Muncii a aderat la preocupările internaţionale în domeniu, implicându-se activ, prin acte normative, îndrumări, controale şi activităţi de informare-conştientizare online, în combaterea răspândirii efectelor pandemiei COVID-19 şi în consolidarea sistemelor SSM", se menţionează în comunicatul instituţiei remis joi AGERPRES.

La nivelul locului de muncă, o cultură puternică SSM este aceea în care dreptul la un mediu de lucru sigur şi sănătos este apreciat şi promovat atât de conducere cât şi de lucrători. O cultură pozitivă SSM se bazează pe incluziune, prin implicarea semnificativă a tuturor părţilor în îmbunătăţirea continuă a securităţii şi sănătăţii la locul de muncă, potrivit Inspecţiei Muncii.

"Într-un loc de muncă cu o cultură SSM puternică, lucrătorii se simt confortabil să îşi expună preocupările cu privire la posibilele riscuri sau pericole de la locul de muncă, iar conducerea este proactivă în colaborarea cu lucrătorii pentru a găsi soluţii adecvate, eficiente şi durabile. Acest lucru necesită o comunicare deschisă şi un dialog bazat pe încredere şi respect reciproc", subliniază reprezentanţii instituţiei menţionate.

În fiecare an, la data de 28 aprilie, Organizaţia Internaţională a Muncii sărbătoreşte Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă pentru a promova prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale la nivel mondial.

Inspecţia Muncii din România se alătură iniţiativei OIM de a sărbători Ziua Mondială a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă promovând, în acest an, participarea şi dialogul social în crearea unei culturi pozitive a securităţii şi sănătăţii în muncă. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dãdârlat)