România a ajuns, în prezent, aproape de dublarea numărului de judeţe în care sunt consemnate atacuri ale urşilor la adresa gospodăriilor sau chiar a cetăţenilor, comparativ cu anii 2015 - 2016, a anunţat miercuri, ministrul Mediului, Barna Tanczos, prezent la o dezbatere în cadrul Comisiei pentru Mediu şi Echilibru Ecologic a Camerei Deputaţilor.

Acesta a arătat, în context, că speră ca 2022 să fie anul care aduce, după şase ani de pauză, prima estimare a populaţiei de urs pe metodele pe care le-a aplicat ministerul ani de zile.

"Numărul de urşi sau dimensiunea populaţiei va fi cunoscută la finalizarea proiectului european prin care, pe mostre genetice, se va face estimarea populaţiei de urs. În acelaşi timp, suntem în procedură de contractare a serviciilor de estimare a populaţiei pe metodele clasice. Sper ca anul 2022 să fie în sfârşit anul care ne aduce, după şase ani de pauză, prima estimare a populaţiei de urs pe metodele pe care le-a aplicat ministerul ani de zile. Pentru a vedea dacă starea de conservare este favorabilă sau nefavorabilă în cazul oricărei specii este nevoie de o evaluare anuală. Anuală sau cel puţin o dată la doi ani trebuie să vedem dacă populaţia respectivă creşte, scade, este constantă, se simte bine sau nu în habitatele pe care le-a rezervat omul pentru ele", a precizat Tanczos.

Potrivit ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, relocarea este un proces problematic dar care se întâmplă şi în mod natural, în condiţiile în care urşii s-au relocat în alte 7 judeţe, faţă de cele 8 unde erau probleme până în 2016.

"În ultimii şase ani, urşii s-au relocat singuri în încă 7 judeţe, faţă de cele 8 unde erau problemele până undeva prin 2016, unde erau apeluri 112, unde erau atacuri de urs. În comparaţie cu perioada respectivă, 2015 - 2016, astăzi avem aproape un număr dublu de judeţe unde înregistrăm atacuri de urs la adresa gospodăriilor, animalelor, culturilor agricole sau inclusiv la adresa cetăţenilor", a precizat Barna Tanczos.

Acesta consideră relocarea o chestiune problematică pentru că au fost cazuri în care obiceiurile exemplarelor s-au "mutat" odată cu relocarea animalului. Ministrul a arătat, în context, că în câteva cazuri s-a procedat la extragerea urşilor deoarece aceştia au devenit agresivi.

"Relocarea exemplarelor este o chestiune extrem de problematică, câteodată chiar controversată. Am avut câteva cazuri, inclusiv în cazul urşilor, în care obiceiurile unui exemplar se mută odată cu exemplarul într-o altă zonă. Dacă era un exemplar care s-a obişnuit cu prezenţa omului şi îi plăcea să mănânce doar din tomberoane sau din coteţul de găini sau din grajdul de vite, de acolo mânca. Indiferent unde îl mutai el aşa era obişnuit. Inclusiv în celelalte state membre unde există populaţie semnificativă de urşi, relocarea exemplarelor este mult, mult studiată şi de foarte multe ori este o soluţie nesprijinită. Inclusiv în Ordonanţa 81 am prevăzut ca soluţie o intervenţie graduală după alungare, relocarea, pentru a mai reduce presiunea pe anumite zone. Recunosc, sunt deja 4 - 5 cazuri unde exemplarele relocate s-au întors de foarte multe ori în localităţi, în sate, în oraşe şi s-a ajuns la extragerea lor din cauza faptului că au devenit exemplare agresive. În cazul celorlalte specii nu cred că este nevoie de relocări, creşterea suprafeţelor împădurite va creşte automat zona de habitat pentru anumite specii şi acestea îşi găsesc locul în biodiversitatea nou creată", a subliniat ministrul Mediului.

Barna Tanczos a participat, miercuri, la dezbaterea cu tema "Priorităţile de mediu stabilite prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)", organizată de Comisia pentru Mediu şi Echilibru ecologic a Camerei Deputaţilor. La eveniment au mai fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor şi instituţiilor responsabile pentru implementarea PNRR aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)