Deficitul bugetar a urcat la 1,19% din Produsul Intern Brut după primul trimestru al acestui an, de la 0,72% din PIB în primele două luni, potrivit datelor publicate miercuri de Ministerul Finanţelor Publice.

Soldul negativ al bugetului consolidat s-a cifrat la 15,7 miliarde de lei în primele trei luni din 2022, faţă de 9,51 miliarde de lei în ianuarie şi februarie.

Faţă de primul trimestru al anului trecut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,05 puncte procentuale, de la 1,24% din PIB la 1,19% din PIB.

"Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 15,7 miliarde lei. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,05 puncte procentuale pe primele trei luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 1,24% din PIB la 1,19% din PIB. Evoluţia este explicată de creşterea veniturilor totale cu 0,66 puncte procentuale din PIB (în principal încasări din TVA şi alte impozite pe bunuri şi servicii), în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 0,61 puncte procentuale din PIB (preponderent cheltuieli cu asistenţa socială şi cu fonduri europene)", precizează Ministerul Finanţelor.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 104,06 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2022, cu 21,3% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Această evoluţie favorabilă a fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, fonduri europene, contribuţii de asigurări şi venituri nefiscale, subliniază sursa citată.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 33,30 miliarde de lei în primul trimestru, în creştere cu 9,2% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este inferioară dinamicii fondului de salarii.

Încasările nete din TVA au însumat 23,62 miliarde de lei în primul trimestru, înregistrând o creştere de 39,3% (an/an). Dinamica acestora a fost influenţată de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante, cât şi de un nivel al restituirilor de TVA (4,53 miliarde lei în ianuarie - martie) inferior sumelor rambursate anul trecut.

Veniturile din accize au însumat 8,36 miliarde de lei în primele trei luni, în creştere cu 7,9% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 22,4% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (susţinută de creşterea consumului de carburanţi şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022), respectiv o scădere a încasărilor din accizele pentru produse din tutun faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (-5,9%, an/an).

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 7,54 miliarde de lei în primele trei luni, consemnând o creştere de 11,7% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+28,9%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+27,2%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 8,2%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+10,5% ).

Încasările din impozitul pe profit au însumat un miliard de lei în primele trei luni, în scădere cu 73,9% (an/an), în condiţiile modificării termenului de plată şi de depunere a declaraţiei anuale privind impozitul pe profit aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022, faţă de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021, ceea ce a condus la reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici cu 82,7% (an/an). Declinul a fost atenuat parţial de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,3 miliarde lei).

Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 4,82 miliarde de lei în primele trei luni, înregistrând un avans semnificativ faţă de anul precedent (+3,72 miliarde de lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 8,45 miliarde de lei în primul trimestru, consemnând o creştere de 34,3% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din dividende, redevenţe petroliere şi vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 8,39 miliarde de lei în primele trei luni, în creştere cu 67,4% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 119,75 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 19,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele trei luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 8,5% din PIB la 9,1% din PIB.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 46,15 miliarde de lei, în creştere cu 20,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022 a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Totodată, se reflectă majorarea alocaţiei de stat pentru copii, la 600 de lei (de la 1 ianuarie 2022) pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocaţia de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar şi pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învăţământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Cheltuielile de personal au însumat 28,34 miliarde de lei, în creştere cu 2,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 14,94 miliarde de lei, în creştere cu 14,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 9,2%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 5,76 miliarde de lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,19 miliarde de lei ca urmare a creşterii ratelor de dobânda în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 2,99 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 1,73 miliarde de lei, reprezentând sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 9,31 miliarde de lei, cu 70% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 8,41 miliarde de lei, în creştere cu 4,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 8,06 miliarde de lei. Se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,9% din totalul cheltuielilor pentru investiţii în timp ce cheltuielile de investiţii din resurse interne au înregistrat o diminuare.

Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8% din PIB şi deficit ESA estimat la 6,2% din PIB.

Pe de altă parte, autorităţile române îşi menţin estimarea de creştere a PIB la aproximativ 4% pentru acest an, deşi instituţiile financiare internaţionale au revizuit semnificativ în scădere prognoza privind avansul PIB, până la circa 2%. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)