Republica Moldova este un exemplu de perspicacitate şi de dorinţă pe care România va trebui să-l preia cât mai repede atunci când vine vorba despre digitalizare şi este clar pentru fiecare dintre noi că viitorul nostru va fi digital sau va fi pierdut, a declarat, marţi, vicepreşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), Octavian Oprea, într-o conferinţă de specialitate.

"Viitorul României va fi digital sau va fi pierdut. Asta e clar pentru fiecare dintre noi. Ne-am uitat la ţări din jurul nostru, la ţări mai îndepărtate cum ar fi Estonia, despre care vorbeşte toată lumea. Aproape de noi e Republica Moldova, un exemplu de perspicacitate, de dorinţă pe care România va trebui să-l preia cât mai repede atunci când vine vorba de digitalizare şi de identificarea resurselor pentru a transforma modul în care, în primul rând, cetăţeanul interacţionează cu statul. Fie că ne place, fie că nu, în România, atunci când vorbim de digitalizare ne gândim la eliminarea birocraţiei care atrage după sine diverse impedimente şi o lipsă de încredere a cetăţeanului în instituţiile publice", a susţinut şeful ADR.

Potrivit acestuia, ADR se află în epicentrul a tot ceea ce înseamnă transformarea digitală a administraţiei publice din România.

"Prin acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România poate transforma tot ceea ce se întâmplă în zona publică cu ajutorul unei manşe. Consider că PNRR, sub forma actuală, să zicem îmbunătăţită, poate ajuta România atât din punct de vedere al implementării infrastructurii, dar foarte important de ştiut este că avem o componentă care îmbunătăţeşte modul în care funcţionarii publici interacţionează cu tehnologiile digitale şi, totodată, aduce cetăţeanul român în zona digitală prin diverse programe de specializare", a explicat Oprea.

Vicepreşedintele Autorităţii a subliniat faptul că Legea interoperabilităţii, alături de ordonanţa privind cloud-ul guvernamental, reprezintă două ţinte foarte importante în procesul de digitalizare a României.

"În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă există două milestone-uri pe care mă bucur foarte mult că România a reuşit să le atingă. E vorba de două modificări legislative: Ordonanţa de Urgenţă pentru cloud-ul guvernamental şi Legea interoperabilităţii. Din punctul meu de vedere, Legea interoperabilităţii este o iniţiativă excepţională a deputatului Sabin Sărmaş, preşedintele Comisiei TIC. România avea nevoie de un act normativ prin care instituţiile publice să înţeleagă faptul că a da acces la anumite date altor instituţii publice nu înseamnă că acele date sunt puse în pericol şi că nu sunt doar ele proprietare ale acelor date. Pe de altă parte, Ordonanţa de Urgenţă a cloud-ului guvernamental va ajunge la o formă agreată de toată lumea şi va impacta pozitiv toţi actori implicaţi în procesul de realizare. Este un instrument de care România avea nevoie. Ce puţin 65 de instituţii publice vor beneficia de această infrastructură extrem de importantă care va veni la pachet, cu sprijinul Autorităţii pentru Digitalizarea României, cu aplicaţiile şi know-how-ul necesare pentru a putea elimina procesul birocratic din prestarea serviciilor publice", a subliniat Oprea.

Reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, oficialităţi guvernamentale, companii private şi părţi interesate din economie participă, marţi, la o conferinţă dedicată oportunităţilor şi mecanismelor de finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa foto: Adrian Oprea / Facebook.com 

** Citeşte şi:

Hegeduş (MIPE): Peste 6 miliarde de euro sunt la dispoziţia României prin PNRR pentru digitalizare 

Spătaru, despre PNRR: Am îndeplinit toate milestone-urile pe care ni le-am asumat împreună cu Comisia Europeană