Eu îmi menţin prognoza că PIB-ul nominal al acestui an va fi cel puţin la nivelul la care am construit bugetul şi cred că putem să ajungem la 4% anul acesta, dacă o să ne ţinem de calendar, a precizat joi ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

Proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6%.

"Creşterea economică este creşterea reală din care se reduce deflatorul sau mai simplu spus inflaţia internă. Eu îmi menţin prognoza că PIB-ul nominal al acestui an va fi cel puţin la nivelul la care am construit bugetul, iar creşterea reală se calculează în funcţie de câtă inflaţie ai în această creştere nominală. La acest moment, nu vreau să mai spun cifre să nu mai fiu oarecum contrazis de instituţii, cred că putem să ajungem la 4% anul acesta dacă o să ne ţinem de calendar. Trebuie să înţelegem că nu faci rabat la finanţarea economiei doar pentru că ai anumiţi indicatori pe care trebuie să te uiţi din perspectivă contabilă. În pandemie am observat acest lucru şi cred că acum unele din elementele pe care le decontăm din perspectiva modului în care trebuie să stimulăm economia sunt şi nota de plată a întârzierii unor măsuri atunci", a afirmat ministrul Finanţelor la finalul şedinţei de Guvern.

Potrivit lui Adrian Câciu, dacă în acest an economia va fi lăsată să nu crească vor apărea probleme precum scăderea puterii de cumpărare sau chiar falimente.

Pe de altă parte, acesta a arătat că pe prognozele actuale datoria publică va fi sub 50% din PIB.

"Dacă lăsăm economia să nu crească în acest an, atunci o să avem o problemă în cascadă. Datoria publică raportată la un PIB mai mic, elemente pe societate de scădere putere de cumpărare, falimente, şi atunci, nu suntem în situaţia aceea pentru că venim cu stimuli foarte importanţi în economie. Suntem undeva la 4,7%, în momentul în care închidem pachetul Sprijin pe România cu ceea ce s-a venit, 4,7% din PIB sunt daţi oarecum în prima parte a anului către economie şi către societate. Nu îmi fac o grijă la acest moment, trebuie să vedem cum se închide semestrul unu, şi să nu mai existe şocuri externe care să ne pună să ne readaptăm, dar dacă va fi cazul ne vom readapta, să avem o datorie publică alta decât cea pe care am asumat-o în Legea plafoanelor: 49,8% din PIB", a mai spus şeful de la Finanţe.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit semnificativ estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 4,8% cât estima în toamnă până la 2,2%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marţi de instituţia financiară internaţională.

Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 5,9% în 2021, până la 2,2% în 2022, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,4%.

Pentru România, noile cifre revizuite ale FMI sunt uşor mai optimiste decât prognoza Băncii Mondiale, care la începutul lunii aprilie estima că economia va înregistra un avans modest, de 1,9%, în acest an, iar riscurile rezultate de pe urma crizei din Ucraina sunt ridicate.

De asemenea, Comisia Europeană estima în previziunile publicate pe 10 februarie 2022 că economia României va încetini până la 4,2% în acest an, pentru ca în 2023 să accelereze uşor la 4,5%. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)