Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit semnificativ estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 4,8% cât estima în toamnă până la 2,2%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marţi de instituţia financiară internaţională.

Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 5,9% în 2021, până la 2,2% în 2022, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,4%.

Proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6%.

Comparativ, Bulgaria ar urma să înregistreze o creştere economică de 3,2%, în timp ce economia Ungariei şi cea a Poloniei vor înregistra un avans de 3,7% în acest an.

Pentru România, noile cifre revizuite ale FMI sunt uşor mai optimiste decât prognoza Băncii Mondiale, care la începutul lunii aprilie estima că economia va înregistra un avans modest, de 1,9%, în acest an, iar riscurile rezultate de pe urma crizei din Ucraina sunt ridicate. De asemenea, Comisia Europeană estima în previziunile publicate pe 10 februarie 2022 că economia României va încetini până la 4,2% în acest an, pentru ca în 2023 să accelereze uşor la 4,5%.

În ceea ce priveşte inflaţia, FMI şi-a revizuit semnificativ estimările, prognozând ca România va înregistra în acest an o creştere medie anuală a preţurilor de 9,3%, de două ori şi jumătate mai mult decât avansul de 3,4% prognozat în toamna anului trecut. Ritmul de creştere a preţurilor va încetini la 4% anul viitor.

De asemenea, pentru deficitul de cont curent al României, dacă în toamnă FMI miza pe un sold negativ de 5,5% din PIB, acum prognozează că acesta va urca până la 7% din PIB, urmând ca în 2023 să se reducă uşor la 6,5% din PIB.

În luna februarie a acestui an, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în scădere la 4,3% prognoza privind avansul PIB, de la 4,6% cât estima anterior, având în vedere şocul inflaţionist din ultimul trimestru al anului trecut şi valul 5 al pandemiei de coronavirus.

Economia României a înregistrat un avans de 5,9% în 2021, comparativ cu 2020.

La nivel global, FMI subliniază că perspectivele economiei mondiale s-au înrăutăţit semnificativ comparativ cu estimările din luna ianuarie. Atunci instituţia financiară internaţională prognoza că revenirea economiei mondiale se va consolida începând din al doilea trimestru, însă între timp perspectivele s-au deteriorat în principal din cauza invadării Ucrainei de către Rusia, care a provocat o criză umanitară în Europa de Est şi sancţiuni destinate să preseze Rusia să înceteze ostilităţile.

"Acest raport prognozează o creştere economică mondială de 3,6% în 2022 şi 2023, cu 0,8 respectiv 0,2 puncte procentuale mai puţin decât prognoza din luna ianuarie. Revizuirea reflectă în principal impactul direct al războiului asupra Rusiei şi Ucrainei şi consecinţele mondiale", precizează FMI. Instituţia financiară internaţională atrage atenţia asupra faptului că dizlocarea a peste patru milioane de cetăţeni ucraineni în ţările vecine, în special în Polonia dar şi în România, Republica Moldova şi Ungaria, va înmulţi presiunile economice în regiune.

În perioada 18-24 aprilie 2022 au loc reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), evenimente care se desfăşoară în format hibrid din cauza pandemiei de coronavirus (COVID-19). În mod obişnuit, la aceste reuniuni de la Washington participă aproximativ 10.000 de oficiali guvernamentali, jurnalişti, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai societăţii civile din întreaga lume. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)