România a avut în ultimii doi ani cea mai mare scădere a turismului de incoming din Uniunea Europeană, fiind aproape zero la nivelul anului 2020, a declarat joi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Dumitru Luca.

"În România sunt cam 2.200 de agenţii licenţiate, aproape 40% au licenţe de organizator, deci pot să facă pachete turistice, iar aproximativ 300 din cele 2.200 de agenţii licenţiate sunt membre ale asociaţiei noastre, dar sunt şi cele mai reprezentative, cumulând circa 85% din piaţa agenţiilor de turism. Din toate acestea sunt puţin peste 20 la care activitatea preponderentă este incomingul. Cifrele sunt exact pe dos faţă de toate ţările din jurul nostru. Cândva erau mai multe, dar numărul lor a scăzut dramatic pe seama birocraţiei cu care se confruntă şi pe fondul restricţionării din ultimii doi ani şi a sabotării realmente a economiei şi a turismului prin nişte măsuri pripite care au fost luate şi au blocat sectorul. Deşi cifrele de incoming erau oricum modeste, România a avut cea mai mare scădere a turismului de incoming din Uniunea Europeană. La nivelul anului 2020 scăderea a fost de 94%, adică am avut turism de incoming aproape zero", a precizat Dumitru Luca, într-o conferinţă de presă despre piaţa de incoming.

Acesta susţine că cea mai nefericită măsură luată de autorităţi în perioada pandemiei a fost blocarea activităţii bazelor de tratament, a staţiunilor balneo, adică a "celei mai importante resurse pe care ne-a dat-o Dumnezeu", iar angajaţii au fost trimişi în şomaj.

"În loc să folosim această resursă, pentru că atunci aveam nevoie de ea mai mult decât oricând pentru refacerea post Covid, noi am considerat că e mai bine să le ţinem încuiate şi să trimitem oamenii în şomaj, iar cei mai mulţi au plecat în alte domenii. Şi aşa cum am anticipat atunci, pe măsură ce se reia activitatea, nu mai avem cu cine să o reluăm. Este o penurie acută de forţă de muncă în turism, în industria ospitalităţii, penurie pe care momentan nu mai avem de unde să o acoperim, întrucât cei care au plecat, ori au plecat peste hotare în acelaşi domeniu, ori au plecat în alte domenii unde au mai multă siguranţă a zilei de mâine. Acum singura posibilitate ar fi forţa de muncă din import, dar şi aici ne lovim de procedura foarte greoaie de acordare a vizelor de muncă pentru străini. Durează între 6 şi 8 luni ceea ce este inadmisibil în condiţiile în care iarna noi pregătim sezonul de vară", a transmis Dumitru Luca.

O altă problemă ridicată de şeful ANAT este obţinerea vizei turistice pentru România, care de multe ori se ia mai greu decât viza Schengen.

"Viza turistică pentru România se ia mult mai greu decât viza Schengen - birocraţie, deplasări, ba n-avem consul, ba nu avem program, ba nu are cine să scrie - pune oamenii pe drumuri şi îi descurajează. Cei care aveau planuri, dar nu erau hotărâţi să vină în România, de multe ori aleg alte destinaţii, ori dacă ţin neapărat să vină în România aplică pentru viză Schengen care, din fericire, le permite să vină şi în România. Toată admiraţia pentru puţinii colegi care mai au curaj să facă incoming în România", a mai spus preşedintele ANAT.

La rândul său, Meidan Butnaru, unul dintre liderii de incoming pentru piaţa românească, care a reuşit să aducă mai bine de 200.000 de turişti în România în ultimii ani, a declarat că la ora actuală există un interes foarte mare pentru România din partea turiştilor israelieni. El a anunţat o colaborare cu compania aerienă HiSky, pentru a facilita fluxurile de turişti dintre Israel şi România.

" Anul acesta vom merge pe circuite clasice, după pandemie este foarte greu să vii cu produse noi în piaţă, mergem pe produsele pe care le cunosc oamenii şi au încredere. Din luna mai o să revenim pe circuitele din România cu grupuri de pasageri din Israel deja confirmate. Faţă de anii trecuţi, nu începem în forţă maximă, dar de la jumătatea lui iunie şi până în septembrie - octombrie o să fie o cerere foarte mare", a subliniat Meidan Butnaru.

Potrivit sursei citate, anul acesta turiştii israelieni sunt interesaţi şi de partea de munte din România, mai ales că s-au găsit hoteluri deschise pentru incoming care pot să primească astfel de grupuri, nu doar din Israel. "Anul acesta am intrat pe zona de munte, pe circuitele clasice, pe city-break-uri, family, şi o să ne întoarcem şi pe litoral, dar deocamdată nu cu zboruri. Noi o să facem şi un brand pe care o să-l promovăm, şi nu doar în Israel, care se va numi FlyRO.eu. Nu ştim dacă autorităţile au înţeles importanţa incomingului, pentru că vorbim practic de nişte bani din afară care intră în economia românească. Practic, un turist când vine la un hotel nu stă doar la hotel, el mai cheltuie şi alţi bani", a transmis omul de turism româno-israelian.

Întrebat despre numărul turiştilor din Israel pe care estimează că îi va putea aduce în România anul acesta, el a răspuns că dacă se menţine interesul actual probabil se va ajunge la 4.000 - 5.000 de turişti, deşi ani trecuţi contribuţia sa pe piaţa românească era între 10.000 şi 20.000 de turişti israelieni.

În acest context, Mares Caravan, directorul comercial al companiei aeriene HiSky, a anunţat că din luna mai vor avea patru zbori pe săptămână din Tel Aviav la Bucureşti. "Sperăm să facilităm fluxurile de turişti dintre Israel şi România ca destinaţie strategică pentru noi pe curse regulate. Vorbim de Tel Aviv, care începe în luna mai - 4 frecvenţe pe săptămână - şi speram să devenim cât mai curând cea mai buna opţiune de călătorie între România şi Israel. În acest sens va exista un parteneriat cu domnul Meidan Butnaru, care va fi reprezentantul companiei pe piaţa de Israel şi va prelua tot ce înseamnă dezvoltarea aceste pieţe pentru noi", a punctat el.

Prezent la conferinţa de presă, Amir Sagron, vice-ambasadorul Israelului, a subliniat că Bucureştiul, şi România în general, reprezintă una dintre cele mai bune destinaţii pentru israelieni, atât în perioada pre-Covid, cât şi în cea post-Covi. "Zborul este ieftin, este foarte aproape, uşor de ajuns, iar ceea ce am simţit eu când am ajuns aici în luna iulie 2020, că totul este familiar. Mâncarea este familiară, cultura este similară, traficul este aglomerat în ambele ţări, în ambele oraşe. În ambele ţări sunt locuri frumoase de văzut la scurtă distanţă. Atât în România cât şi în Israel iei maşina pentru o călătorie de două ore şi poţi vedea locuri frumoase", a menţionat oficialul israelian.

În opinia sa, înainte de pandemie, Israelul şi România erau la cel mai ridicat nivel în ceea ce priveşte cooperarea în domeniul turismului. "În Israel, chiar înainte de pandemie, am sărbătorit un maxim istoric de 4,5 milioane de turişti străini. Dintre aceştia, peste 150.000 au fost români. România s-a situat atunci pe locul al zecelea. Situaţia este similară în cealaltă direcţie. Chiar înainte de pandemie, Israelul ocupa poziţia a doua după numărul de turişti care au vizitat România, timp de mai mulţi ani, cred că începând din 2015. Cred că recordul a fost stabilit în 2017, când 292.000 de israelieni au venit în România. Pandemia a oprit acest proces care era foarte pozitiv pentru ambele ţări şi sunt sigur că acum vom vedea, din nou, acelaşi număr de israelieni care vin în România şi de români care vin în Israel", a adăugat Amir Sagron, vice-ambasadorul Israelului în România. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)