România are premisele necesare pentru a se poziţiona bine la nivel european având în vedere, pe de o parte, potenţialul agricol neprelucrat în vederea obţinerii de produse finite şi, pe de altă parte, resursele financiare pe care le poate atrage prin intermediul fondurilor europene, inclusiv pentru dezvoltarea digitalizării sau a economiei verzi, a afirmat viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Leonardo Badea.

"În ceea ce priveşte sectorul energetic, România are printre cele mai mici niveluri de dependenţă de resursele energetice importate din Rusia şi deţine un potenţial ridicat de a fi exportator net. Un rol important poate reveni canalului privind energia verde, fiind planificate proiecte de aproape 60 mld. euro până în anul 2030, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Acest lucru ar genera o structură şi mai diversificată a surselor de energie, diminuând dependenţa de conjunctura favorabilă sau nu a uneia dintre resursele energetice. Impactul pandemiei şi războiul din Ucraina au necesitat un răspuns masiv, substanţial şi, în anumite cazuri, fără precedent, pentru abordarea efectelor economice şi a celor sociale ale acestor fenomene excepţionale", a spus Leonardo Badea, într-un comunicat transmis luni AGERPRES.

El a menţionat că scopul principal pentru perioada care urmează nu ar trebui să fie revenirea la situaţia existentă până la apariţia acestor crize, ci valorificarea iniţiativelor care şi-au dovedit eficienţa pe termen scurt şi dezvoltarea acestora în obiective de politică pe termen lung. Acest proces trebuie să implice transformările în ceea ce priveşte funcţionarea economiei, mecanismele de finanţare, furnizarea serviciilor publice şi identificarea de soluţii pentru unele probleme structurale.

"Spre exemplu, o iniţiativă foarte recentă în contextul eforturilor de realizare a tranziţiei către o economie mai verde prin reducerea emisiilor poluante a constituit-o semnarea unui memorandum de înţelegere de către operatorii de sisteme de gaze naturale din România, Ungaria, Polonia şi Slovacia pentru dezvoltarea unui sector energetic prietenos cu mediul, respectiv a unei reţele de hidrogen în regiune. În acest sens, la iniţiativa părţii române, patru operatori de transport şi de sistem de gaze naturale din Europa Centrală, respectiv Transgaz din România, FGSZ din Ungaria, Gaz-System din Polonia şi, respectiv, Eustream din Slovacia au încheiat un parteneriat strategic având ca scop cooperarea în vederea identificării posibilităţilor de decarbonizare privind operaţiunile pe care aceştia le desfăşoară, explorării potenţialului de a transporta gaze verzi şi CO2, dezvoltării producţiei de hidrogen şi a identificării diferitelor industrii în cadrul cărora poate fi utilizat hidrogenul", a subliniat viceguvernatorul Băncii Naţionale a României.

Acesta susţine că pentru atingerea celor mai bune rezultate, o astfel de iniţiativă trebuie corelată cu strategia energetică, cu cea privind dezvoltarea durabilă şi cu realităţile economice.

"La nivelul UE, strategia privind hidrogenul vizează transformarea în realitate a acestui potenţial prin investiţii, creare de piaţă, reglementare, cercetare şi inovare. Hidrogenul ar putea alimenta sectoare care nu pot fi electrificate, asigurând de asemenea stocarea pentru echilibrarea unor fluxurilor variabile ale energiei regenerabile", a adăugat Badea.

Potrivit Strategiei UE, prioritară este extinderea producţiei de hidrogen regenerabil prin utilizarea energiei solare şi a celei eoliene, însă pe termen scurt şi mediu, pentru asigurarea unei pieţe viabile şi pentru reducerea emisiilor poluante sunt necesare alte forme de hidrogen cu un conţinut redus de carbon. Inovaţia şi cercetarea devin, astfel, elemente esenţiale pentru dezvoltarea surselor de energie.

"Gestionarea, în continuare, a provocărilor pe termen scurt, mediu şi lung presupune implementarea unor reforme structurale, realizarea de investiţii, continuarea procesului de consolidare fiscală, un efort coordonat pentru dezvoltarea cercetării şi inovării, identificarea de măsuri pentru facilitarea tranziţiei verzi şi a celei digitale şi, nu în ultimul rând, revizuirea cadrului de guvernanţă axată pe schimbări fundamentale pentru asigurarea unei redresări economice durabile. România poate valorifica o serie de avantaje pe care le are spre deosebire de alte state, precum potenţialul agricol şi cel energetic, sau posibilitatea de a atrage investiţiile relocate, capacităţi care ar fi dezvoltate printr-o utilizare eficientă a fondurilor europene", consideră oficialul BNR.

În ceea ce priveşte domeniul financiar, având în vedere amploarea problemelor cu care ne confruntăm în contextul actual, precum: instabilitatea geopolitică, schimbările structurale la nivelul economiei, creşterea inflaţiei, riscurile cibernetice ş.a., principala provocare o constituie protejarea şi consolidarea unui sistem financiar puternic, competitiv şi rezistent, care să susţină economia reală, evitând în acelaşi timp volatilitatea.

"În acest sens, o atenţie sporită trebuie acordată consolidării rezilienţei infrastructurii pieţelor financiare, dezvoltării unor mecanisme eficiente de gestionare a riscurilor şi a vulnerabilităţilor şi, nu în ultimul rând, a cooperării şi coordonării politicilor la nivel paneuropean. Parafrazând cele spuse de Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene, trebuie să aspirăm la tot ce este mai bun, dar să ne menţinem pregătiţi pentru ce este mai rău. Cred că aceasta este esenţa strategiei unei comunităţi care ţinteşte în egală măsură dezvoltarea, dar şi rezilienţa. Acestea sunt probabil coordonatele cele mai importante pentru viitorul nostru", a afirmat Leonardo Badea, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)