Costul măsurilor de sprijin legate de COVID-19 a fost în 2020 de 4,85% din PIB, cel mai scăzut nivel dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, conform raportului public al Curţii de Conturi.

"În ceea ce priveşte răspunsul bugetului public la criza pandemică, în 2020, costul total al măsurilor de sprijin legate de COVID-19 a fost de 4,85% din PIB (46,3 miliarde de lei). Aceste măsuri au reprezentat facilităţi fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale pentru combaterea efectelor pandemiei. Procentul din PIB alocat de România pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 asupra sănătăţii publice şi a economiei s-a situat la cel mai scăzut nivel dintre toate statele membre UE", se menţionează într-un comunicat al instituţiei remis, miercuri, AGERPRES.

Curtea de Conturi a României a transmis Parlamentului Raportul public pe anul 2020 şi Raportul de activitate pe anul 2021, după ce acestea au fost aprobate de Plenul instituţiei.

Anul trecut, instituţia a realizat peste 2.200 de misiuni de audit, trei sferturi dintre acestea fiind misiuni de audit financiar. Auditul de conformitate (460 de misiuni) s-a realizat cu preponderenţă la operatorii economici aflaţi în coordonarea administraţiei publice centrale şi locale, dar şi, prin tematici specifice, la unele instituţii publice.

Misiunile de audit al performanţei (67 de acţiuni) s-au concentrat pe domenii-cheie precum: protecţia mediului, transporturi, infrastructură şi comunicaţii sau justiţie.

În cadrul raportului de activitate sunt consemnate şi aproximativ 4.900 de acţiuni de monitorizare a implementării măsurilor dispuse de Curtea de Conturi prin decizii.

"În urma auditurilor realizate pe parcursul anului trecut asupra conturilor de execuţie aferente anului 2020, auditorii publici externi au stabilit prejudicii estimate de 776 de milioane de lei (157 de milioane de euro). Din cheltuielile totale, realizate din fonduri publice, de 267 de miliarde de lei, 20% au reprezentat plăţi aferente domeniului Apărare, siguranţă publică şi securitate naţională, justiţie. Următorul domeniu ca pondere a fost Muncă şi protecţie socială (18%). Pe ultimele poziţii în ceea ce priveşte cheltuielile statului în 2020 au fost Economie, Energie şi Mediul de afaceri (1,2%) şi Protecţia Mediului (0,4%)", se menţionează în comunicat.

Raportul public mai consemnează şi faptul că o parte dintre entităţile locale sunt mai puţin preocupate de conformarea la prevederile legale şi de implementarea operativă a măsurilor dispuse.

"Această concluzie a auditorilor este evidenţiată de neconformităţile constatate la aproape toate obiectivele auditate. Printre deficienţele constatate în activitatea unităţilor administrativ-teritoriale se află: realizarea de plăţi nelegale la cheltuieli de personal, cheltuieli nejustificate pentru telefonie mobilă şi internet, neurmărirea încasării unor venituri la bugetul local, stabilirea eronată a unor impozite şi taxe pe proprietate, neîncasarea taxei speciale de salubritate, funcţionarea incorectă a serviciului integrat de gestionare a deşeurilor etc", semnalează sursa citată.

În anul 2021, Curtea a formulat 100 de sesizări către organele de urmărire penală, la propunerea departamentelor şi a camerelor de conturi. Dintre acestea, 60 de sesizări au fost formulate în baza art. 64 (nerecuperarea prejudiciilor ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de către conducerea entităţii a măsurilor transmise de Curtea de Conturi) şi 40 de sesizări, în temeiul art. 33 alin. (4) (existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale) din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

"Curtea de Conturi a României a realizat Raportul public pe anul 2020 într-un format nou, cu schimbări notabile de structură şi de abordare. Analiza execuţiei bugetare asupra fiecărui domeniu de activitate şi prezentarea rezultatelor auditului în această manieră se aliniază celor mai noi tendinţe şi abordări în procesul de audit, proces aflat în plină reformă la instituţia supremă de audit a României. Astfel, rezultatele acestei analize creează premisele stabilirii unei trasabilităţi multianuale a cheltuielilor şi se transformă într-un instrument valoros în stabilirea politicilor publice", a declarat Mihai Busuioc, Preşedintele Curţii de Conturi a României.

O particularitate a abordării Raportului public o reprezintă caracterul sintetic al informaţiei, tocmai pentru a nu deveni dificil de urmărit, principalele nereguli constatate, concluziile, recomandările formulate şi măsurile dispuse fiind prezentate, separat, pe site-ul Curţii de Contur, se mai precizează în comunicat.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)