Plafonarea tarifelor la energie va avea cu siguranţă un impact pozitiv asupra consumatorilor în perioada de aplicare însă efectul asupra companiilor depinde de modul şi de momentul în care vor fi aplicate măsurile de compensare, consideră Dan Bădin, partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

"Plafonarea tarifelor va avea cu siguranţă un impact pozitiv asupra consumatorilor în perioada de aplicare. În acelaşi timp, măsura, care se doreşte a fi provizorie, ar putea avea efecte pe termen lung asupra companiilor din domeniu, în funcţie de abilitatea acestora de a gestiona măsurile impuse de autorităţi. Pentru companiile implicate, în special distribuitori, impactul depinde de modul şi de momentul în care vor fi aplicate măsurile de compensare din partea statului (pentru diferenţa dintre preţul de achiziţie, la nivelul pieţei, şi cel de vânzare, plafonat) prevăzute în ordonanţă. Conform reglementării, pentru clienţii casnici, compensările se acordă din bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar pentru clienţii non-casnici, din bugetul Ministerului Energiei, dar depinde şi de cât de bine va funcţiona acest mecanism de compensare", arată Bădin într-un material de opinie transmis marţi AGERPRES.

Potrivit acestuia, eventuale întârzieri în recuperarea sumelor respective vor pune o presiune ridicată pe disponibilităţile financiare ale distribuitorilor, cu impact asupra solvabilităţii acestora.

Pe de altă parte, reprezentantul Deloitte consideră că impozitul suplimentar impus producătorilor de electricitate va afecta profitabilitatea acestora şi capacitatea de a investi, într-o perioadă în care independenţa energetică, imposibil de obţinut fără investiţii suplimentare, este tot mai des invocată la nivel european şi local.

"Din perspectiva bugetului de stat, acesta este afectat în ambele sensuri: costuri cu susţinerea distribuitorilor, respectiv compensaţiile pe care statul va trebui să le acorde în contul plafonării preţurilor, dar şi venituri din impozitul suplimentar de 80%. În plus, rămâne de văzut şi cum vor influenţa aceste măsuri consumul de energie, economia în ansamblu şi, în consecinţă, veniturile bugetare conexe din taxele aferente (TVA, accize, impozit pe profit etc.), subliniază acesta.

Dan Bădin s-a referit, în materialul citat, şi la perspectivele pe termen lung, în contextul conflictului din Ucraina. Acesta este de părere că actualul context geopolitic amână măsurile anunţate în jurul Pactului Verde European (Green Deal) pentru că atât instituţiile europene, cât şi statele membre la nivel individual, caută soluţii pentru a-şi limita dependenţa energetică de Rusia, provocare care se suprapune cu cea care implică protecţia consumatorilor în faţa scumpirilor.

"Un acord cu Statele Unite ale Americii pentru furnizarea de gaz natural lichefiat (GNL) în UE, amânarea planurilor de închidere a termocentralelor pe cărbune în anumite state, obligativitatea constituirii unor stocuri de gaze pentru iarna următoare (la preţuri avantajoase negociate de un grup operativ constituit la nivelul UE) sunt doar câteva din soluţiile vehiculate în prezent. În România, una dintre soluţiile discutate intens în această perioadă pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia este cea referitoare la exploatarea gazelor din Marea Neagră. Însă legea offshore, adoptată în urmă cu aproape patru ani conţine o serie de prevederi care limitează interesul investitorilor pentru dezvoltarea unor proiecte în zonă, iar modificările promise de autorităţi în repetate rânduri întârzie să apară. În plus, în contextul conflictului care se derulează inclusiv în zona Mării Negre, este posibil ca planurile de explorare şi exploatare să fie amânate până la clarificarea situaţiei", a explicat reprezentantul companiei de consultanţă.

Bădin aminteşte, astfel, că au fost mărite capacităţile de producţie ale centralelor termice pe cărbune.

Totodată, energia nucleară reprezintă o alternativă viabilă, astfel că este necesară finalizarea reactoarelor de la Cernavodă, iar dezvoltarea altor capacităţi similare ar putea deveni prioritară, precizează sursa.

"Rămâne de văzut dacă măsurile recent adoptate se înscriu într-o strategie mai amplă, pe care autorităţile o au în vedere pentru a rezolva problemele de fond ale pieţei din România, astfel încât să asigure independenţa energetică, mai necesară ca oricând în actualul context al conflictului din Ucraina şi al relaţiilor tot mai tensionate dintre UE şi Rusia, cel mai mare furnizor de gaze naturale al UE, cu peste 40% din importurile totale. Nu avem însă, în prezent, clarificări din partea autorităţilor pe această temă, ceea ce indică faptul că, deocamdată cel puţin, nu există o astfel de strategie. Aşadar, această nouă reglementare pare a rezolva o urgenţă de moment (protejarea consumatorului), în timp ce ridică numeroase semne de întrebare pentru perioada care urmează. Vor rămâne aceste măsuri temporare sau se vor permanentiza? Vor fi încurajate investiţiile în energie, respectiv producţia internă, în contextul fluctuaţiilor din pieţelor europene şi al viitorului incert? Pe ce va pune România accent pentru a acoperi deficitul de energie - gaze naturale, energie nucleară, cărbune? Ce se va întâmpla cu planurile de tranziţie către energia şi economia verde? Implicaţiile şi consecinţele sunt, şi de data aceasta, incerte, iar piaţa rămâne tensionată în lipsa unei viziuni pe termen mediu şi lung cu privire la politica energetică naţională", comentează Dan Bădin.

Reprezentantul Deloitte a avertizat că legislaţia naţională în domeniul energiei rămâne fragmentată, bazată pe soluţii de moment, care tratează efectele, şi nu cauzele majorării preţurilor, şi care induce noi provocări pentru companiile implicate, fără a oferi o minimă predictibilitate pe termen mediu şi lung.

"În aceste condiţii, jucătorii din domeniu şi publicul larg aşteaptă în continuare o strategie energetică naţională care să cuprindă, în linii mari, soluţii care să trateze cauzele scumpirilor, măsuri care să stimuleze producţia internă şi planuri concrete de aprovizionare pentru necesarul suplimentar. Fără a urma un "fir roşu" al strategiei, orice noi măsuri în domeniul energetic vor fi lipsite de coeziune şi complementaritate, astfel că soluţiile de moment pot reprezenta, de fapt, noi obstacole în obţinerea independenţei energetice. În consecinţă, autorităţile statului trebuie să dea strategiei energetice naţionale importanţa şi urgenţa momentului, fiind necesare dezbateri publice care să capteze idei inovatoare şi critici constructive. Implementarea ulterioară a strategiei trebuie să permită României să îşi folosească potenţialul ridicat, comparativ cu alte ţări europene, astfel încât să devină independentă din punct de vedere energetic", se mai arată în materialul de opinie.

Guvernul a emis recent o nouă ordonanţă de urgenţă pentru plafonarea tarifelor pentru consumatorii finali, care conţine, însă, şi o extindere a taxării pentru producătorii de energie electrică, atât în timp, cât şi ca arie de aplicare. Noua reglementare (OUG 27/2022) a apărut cu doar câteva zile înainte de expirarea măsurilor similare adoptate în toamna anului trecut, pe fondul temerilor cu privire la explozia tuturor preţurilor din economie în situaţia revenirii la tarifele de piaţă pentru energie şi gaze naturale. De altfel, din această perspectivă, şi Banca Naţională României a avertizat, în cele mai recente comunicări, că se aşteaptă la o accelerare a inflaţiei începând cu luna aprilie, a explicat Dan Bădin.

Ordonanţa impune noi plafoane de preţ pentru consumatori, respectiv 0,68 lei/kWh pentru un consum mediu lunar mai mic sau egal cu 100 de kWh (înregistrat în 2021), şi 0,8 lei/kWh pentru un consum mediu lunar cuprins între 100 şi 300 kWh, pentru energie electrică. Pentru gaze, preţul maxim este de 0,31 lei/kWk, indiferent de cantitatea consumată. Plafoanele includ TVA şi se aplică distribuitorilor care alimentează consumatorii finali.

Ordonanţa similară adoptată în toamna anului trecut a introdus şi un impozit de 80% pentru venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică din surse regenerabile. Prevederea a fost preluată în noua ordonanţă şi a fost extinsă atât ca perioadă, cu un an, cât şi ca arie de aplicabilitate, pentru toţi producătorii de energie electrică, indiferent de sursă. În acelaşi timp, a fost detaliată metodologia de calcul pentru acest impozit (aplicabil pe veniturile obţinute din cantităţile vândute la preţuri mai mari decât plafoanele reglementate). În schimb, actul normativ prevede exceptarea capacităţilor noi de producţie, puse în funcţiune după 22 martie 2022, de la impozitul suplimentar, măsură care ar putea compensa parţial lipsa de predictibilitate şi ar stimula investiţiile în domeniu, atât de necesare, crede autorul. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)