Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn solicită o poziţionare clară a Guvernului şi a tuturor ministerelor pentru a menţine activă gestionarea durabilă a pădurilor, pentru susţinerea industriei lemnului şi eliminarea blocajelor care au condus la un deficit artificial de resursă pe piaţa lemnului, acum şi în contextul agravat de războiul din Ucraina.

"În contextul crizei de resurse energetice fosile şi de resurse în general, lemnul din pădurile gestionate durabil este o resursă pentru dezvoltare, pentru decarbonare şi pentru reducerea costurilor. Dacă vom persista în ignorarea acestei resurse regenerabile, dacă vom pune în continuare piedici administrative şi vom crea deficite artificiale de resursă, costul va fi plătit în final de întreaga populaţie, prin preţul produselor din lemn. Şi, din păcate, şi de păturile cele mai defavorizate social şi economic ale populaţiei, lăsate să se descurce pe cont propriu, care se încălzesc cu lemn de foc, în afara schemelor de sprijin pentru energie şi gaze", susţine Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului - Prolemn, într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES.

Potrivit specialiştilor în domeniu, industria lemnului se confruntă cu un deficit artificial de resursă, în condiţiile ofertei de masă lemnoasă redusă la jumătate la licitaţiile principale organizate de către RNP - Romsilva, iar închiderile de fabrici anunţate public "reprezintă doar vârful icebergului".

"Practic, toată industria lemnului îşi reduce producţia la nivelul resursei artificial reduse. Preţul crizei artificiale de resursă din industria lemnului este plătit de populaţie prin preţurile cherestelei, ale mobilei, ale lemnului de foc, peleţilor, ambalajelor, hârtiei şi cartonului şi multor altor produse din lemn", notează sursa citată.

Un sondaj derulat în luna februarie de Prolemn arăta că 89,4% dintre cei care activează în industria mobilei considerau că avem o criză artificială a lemnului, iar 95,8% că direcţia politicilor publice pentru sector este greşită. De asemenea, aproximativ 61% din totalul celor chestionaţi previzionau că vor suferi în viitorul apropiat o reducere semnificativă a producţiei, în timp ce 19% au estimat o reducere drastică a activităţii, cu cel puţin 50%.

"Luna februarie a fost şi luna care a consfinţit faptul că pădurile României nu reprezintă o prioritate decât în declaraţii politice, iar resursa de lemn rămâne o resursă ignorată: prin Planul Naţional Strategic, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a propus o alocare de doar 1% din PNS pentru domeniul pădurilor, faţă de o medie de minim 5% în cvasitotalitatea ţărilor europene. Doar 1% pentru 30% din suprafaţa României acoperită cu păduri! Practic nimic. Pe acest fond de criză artificială de resursă în industria lemnului a izbucnit războiul din Ucraina, cu blocajul aproape complet al fluxurilor de aprovizionare cu resursă din Rusia, Belarus şi Ucraina. Acestea sunt ţări de provenienţă pentru importuri de sute de mii de metri cubi de cherestea de răşinoase, zeci de mii de tone de peleţi, PAL, MDF etc. O bulversare majoră a fluxurilor de aprovizionare", se menţionează în comunicatul citat.

În viziunea specialiştilor, în condiţiile războiului din Ucraina, care a condus la un deficit de resurse şi o explozie a preţurilor pe foarte multe segmente de piaţă cu punerea în pericol a securităţii energetice la nivel european, este o nevoie urgentă de acţiune pentru cea mai bună utilizare posibilă a disponibilului nostru naţional de resurse.

"Apreciem că resursa de lemn din pădurile gestionate durabil ale României, valorificată de către industria lemnului, reprezintă o soluţie care poate susţine securitatea energetică, reducerea dependenţei de importuri, creşterea economică şi concomitent urmărirea obiectivelor de dezvoltare a unei economici verzi, bazate pe resurse naturale regenerabile, cu impact redus asupra mediului. Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn solicită o poziţionarea clară a Guvernului şi a tuturor ministerelor pentru a menţine activă gestionarea durabilă a pădurilor, pentru susţinerea industriei lemnului şi eliminarea blocajelor care au condus la un deficit artificial de resursă pe piaţa lemnului", conform sursei citate.

Printre măsurile propuse de Asociaţie, cu impact imediat, pe termen scurt, se regăsesc aprobarea unei cote anuale de recoltă de masă lemnoasă de către Consiliul de Administraţie RNP - Romsilva la nivelul posibilităţii stabilite de amenajamentele silvice, de 11-13 milioane metri cubi, conform prevederilor Regulamentului de valorificare a masei lemnoase şi oferirea imediată în piaţă, ca masă lemnoasă pe picior, a resursei de lemn programată a fi pusă în piaţă ca lemn fasonat, în condiţiile parcurgerii procedurilor de contractare a prestaţiilor de exploatare fără a fi adjudecate.

De asemenea, pe termen mediu, se propun o serie de măsuri, precum repunerea în dezbatere publică a proiectului de modificare a HG 497/2020 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, astfel încât să fie respectate principiile EUTR 995/2010, dar şi modificarea Ordinelor de ministru 1946 şi 1947/2021, privind evaluarea de mediu şi revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, astfel încât procedura să fie fluentă şi să nu conducă la blocaje în aplicarea amenajamentelor silvice, cu afectarea resursei de lemn disponibilă în piaţă.

Cât priveşte soluţiile pe termen lung, acestea vizează dezvoltarea unei strategii forestiere naţionale şi urmărirea implementării acesteia, respectiv implementarea unui sistem de valorificare a masei lemnoase care să prioritizeze accesul la resursă pentru operatorii economici care adaugă cea mai valoare economică, socială şi de mediu resursei de lemn, proporţional cu consumul de masă lemnoasă din anul anterior- a se vedea modelul polonez.

Alte puncte de interes sunt reprezentate, printre altele, de autorizarea instalaţiilor de debitat, simplificarea procedurilor de import portuar de masă lemnoasă, extinderea cotei reduse de TVA de 5% şi pentru biomasa rezultată din prelucrarea primară a lemnului utilizată pentru încălzire, cu aceleaşi argumente ca şi pentru cota de TVA redusă la lemnul de foc, dezvoltarea politicilor şi legislaţiei pentru reciclarea lemnului, cuprinderea în biomasa certificabilă pentru schemele de suport pentru energie regenerabilă a biomasei din resturi de exploatare, din livezi, toaletări de arbori, precum şi introducerea unor standarde de verificare a calităţii construcţiilor din lemn.

Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicaţii industriale. Constituită în anul 2020, Asociaţia numără, în prezent, peste 30 de membri - companii din industria de prelucrare a lemnului. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)