Educaţia financiară trebuie să fie mult mai prezentă în societatea românească şi mult mai bine promovată, a declarat, joi, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, exprimându-şi speranţa ca într-un orizont cât mai scurt de timp să fie adaptată şi aprobată Strategia Naţională de Educaţie Financiară.

"În contexte din acestea complicate (...) simţim cu toţii relevanţa educaţiei, dar în principal a educaţiei financiare, dar şi a educaţiei antreprenoriale, comerciale (...) (...) Carenţele în educaţie, inclusiv cea financiară, ne pun în situaţii care produc costuri individuale, costuri societale şi nu în ultimul rând costuri statale. Din punctul meu de vedere s-au făcut paşi importanţi în România, cel puţin în ultimii doi ani şi salut aici iniţiativa Autorităţii de Supraveghere Financiară de a intra mai puternic în zona asta de pregătire, şi academică, dar şi de pregătire a populaţiei, mai ales în zona de educaţie la nivel gimnazial, a tinerilor. (...) Eu cred că educaţia financiară trebuie să fie cu mult mai prezentă în societatea românească şi mult mai bine promovată şi diseminată în toate palierele societăţii, de la educaţia primară până la cea de facultate, după care continuată şi la nivel de individ prin diverse forme, inclusiv prin sprijinul pe care pot să-l dea companiile. Şi statul poate să acorde o serie de programe către proprii angajaţi, pentru a-şi cunoaşte drepturile, pentru a cunoaşte ceea ce înseamnă prudenţa financiară, pentru a cunoaşte cum să te raportezi la nevoile pe care le ai, să faci diferenţa dintre nevoi şi dorinţe şi acolo unde vrei să te raportezi la dorinţe să acţionezi prudent şi sustenabil", spus Câciu la o conferinţă organizată de Institutul de Studii Financiare.

El a subliniat că sunt foarte multe elemente care ar putea fi înglobate în ceea ce s-a propus încă din 2018, respectiv în Strategia Naţională de Educaţie Financiară, şi nu este vorba numai despre populaţie, ci şi despre comportamentul antreprenorial, care ar trebui să intre într-o zonă de formare sustenabilă, care ar putea duce la un business de succes şi sustenabil şi ar putea elimina "din faşă" anumite blocaje care pot apărea în zonele comerciale şi în cele financiare.

"S-au făcut paşi importanţi şi eu am remarcat anul trecut această activitate a ISF. Cred că va trebui să ne strângem şi să diseminăm mai larg, pentru că România este pe ultimul loc la educaţie financiară în Uniunea Europeană, iar provocare e foarte mare când eşti pe ultimul loc. Cred că efortul nu poate să se reducă doar la o instituţie, două, şi că trebuie făcut un efort comun la nivel guvernamental, chiar şi parlamentar şi la nivel instituţional, la care să se adauge specialişti chiar din zona privată care predau cursuri de educaţie financiară. Demersurile pe care le facem la Ministerul Finanţelor încearcă să accelereze anumite elemente care au fost programate în trecut dar care nu au avut viteza pe care mi-aş dori-o şi ceilalţi din jur şi-ar dori-o, astfel încât să mergem cu viteză către o zonă de confort cu respectiva educaţie financiară.(...) Tot ce ţine de Ministerul de Finanţe, inclusiv din perspectiva programatică, dar şi din perspectiva de finanţare, va fi făcut şi mi-aş dori să fie făcut cât mai rapid, iar într-un orizont cât mai scurt de timp să avem această Strategie de educaţie financiară adaptată şi aprobată, astfel încât să avem un program naţional în baza căruia să acţionăm şi să diseminăm ceea ce e necesar pentru societate", a punctat ministrul.

Acesta a adăugat că există şi nevoia de cercetare, resimţită de toţi, şi aceasta ar trebui dezvoltată şi formaţi noi specialişti, pentru că este nevoie, nu numai în România, de specialişti în analiza macro-economică şi macro-financiară, în condiţiile în care "ştiinţa economică evoluează în funcţie de cum evoluează lumea şi sunt o serie de provocări care nu au putut fi anticipate atunci când anumite modele economice au fost create". AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)