Pentru fiecare 100 de lei încasaţi în 2020 din vânzarea de poliţe RCA, asigurătorii au plătit în medie 113 lei, în timp ce pentru fiecare 100 lei încasaţi în 2020, transportatorii au înregistrat în medie un profit de 7 lei, precizează Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).

"După primele 9 luni ale anului 2021, situaţia s-a agravat, ajungându-se ca pentru 100 de lei încasaţi asigurătorii să plătească în medie 131 lei", susţin reprezentanţii UNSAR care citează datele ASF.

UNSAR a transmis, luni, o replică la comunicatul de vineri al Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) prin care aceştia anunţau că transportatorii vor protesta în toată ţara până când Guvernul va veni cu soluţii de ieşire din criză. Totodată, reprezentanţii COTAR au susţinut că se doreşte "plafonarea preţurilor la energie, carburanţi şi poliţe RCA la un nivel 'cât mai ridicat, fără compensare' şi doar pentru 'consumatorii vulnerabili', abordare care ar duce la "falimentarea firmelor româneşti şi mai ales a celor de transport".

În comunicatul transmis luni, UNSAR atrage atenţia asupra "dezinformărilor grave" aduse printr-un document de tip "fake news" propagat în spaţiul public "de o anumită asociaţie, cu scopul de a promova o imagine falsă asupra pieţei de asigurări RCA din România".

"Subliniem încă o dată faptul că orice fel de dezbatere cu privire la sectorul RCA ar trebui să plece de la cifrele oficiale ale autorităţilor publice care au atribuţii cu privire la piaţa asigurărilor, şi nu de la speculaţiile unor entităţi private interesate care pot induce opinia publică în eroare. Reiterăm deci nevoia unui dialog aşezat şi constructiv, bazat pe cifre şi date verificate, şi nu pe mesaje alarmiste, de tip 'fake news', al căror obiectiv principal este să inducă un sentiment de neîncredere la nivelul societăţii. În acest context dificil pe care îl traversăm cu toţii, trebuie cu atât mai mult să dăm dovadă de responsabilitate. Iată de ce ne vedem nevoiţi să aducem clarificări privind modul în care se determină tarifele de referinţă pentru asigurarea RCA", se menţionează în comunicatul UNSAR.

Conform sursei citate, tarifele de referinţă sunt calculate şi publicate într-un raport elaborat de către o societate cu expertiză recunoscută în domeniu, contractată de către ASF - Autoritatea de Supraveghere Financiară, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Reprezentanţii UNSAR susţin că, în acest sens, prima RCA la care se face referire "în comunicatul transmis mass-media de acea asociaţie fără competenţe în asigurări reprezintă o primă de risc (pură) şi este doar unul din elementele pe baza căruia se determină prin metode actuariale tariful de referinţă, utilizându-se o formulă de calcul expres reglementată de legislaţia RCA".

Prin urmare, potrivit UNSAR, în plus faţă de prima de risc (pură), pentru a se ajunge la tarifele de referinţă pe categoriile de vehicule menţionate în Raportul ASF sunt luaţi în calcul o serie de factori. Unul dintre aceştia este Factorul pentru daunele mari, care este o componentă substanţială în modelul de determinare a tarifelor de referinţă RCA.

"Cu toate că daunele mari sunt rare (au o frecvenţă de producere mică), ele au, de regulă, o valoare semnificativă din totalul daunelor (au o severitate mare). În cazul asigurărilor RCA aceste daune mari sunt, de obicei, consecinţa unor evenimente asociate cu vătămări corporale sau decese din accidente de autovehicule. Acest factor a fost determinat conform pct.3.5.1. (pag. 15) raportat la secţiunea 3.2. (pag. 8) din Raportul ASF", explică asigurărorii.

De asemenea, reprezentanţii UNSAR menţionează Factorul IBNR, care reprezintă rezerva pe care orice asigurător trebuie să o constituie conform obligaţiilor legale, acest factor având în vedere situaţia daunelor produse, dar care încă nu au fost avizate la asigurător.

"Acest factor a fost determinat prin metode actuariale în cadrul Raportului ASF, rezultând o valoare de 15,9% (pct.3.5.2. din Raportul ASF, pag. 15 şi 16)", se mai spune în comunicat.

Totodată, pe listă se află şi Factorul Inflaţia daunelor, care reprezintă o încărcare a primei de risc prin care se înglobează o rată anuală de modificare a primelor de risc viitoare, pe baza datelor statistice.

"Factorul estimat în Raportul ASF pentru inflaţia daunelor este de 8,28% (pct. 3.5.3 din Raportul ASF, pag. 16)", se mai precizează în comunicat.

Pe de altă parte, UNSAR menţionează Marja de siguranţă, care este un factor tehnic generat printr-un model actuarial (GLM) şi reprezintă, mai simplu spus, o plasă de siguranţă pentru segmentele unde daunele reale sunt diferite faţă de cele estimate (pct.3.5.4 din Raportul ASF, pag. 16).

Conform sursei citate, abia după ce prima de risc (pură) este încărcată cu factorii anterior menţionaţi, aceasta devine prima de risc de referinţă. La rândul ei, aceasta este ajustată cu alţi factori esenţiali. Astfel, printre aceştia se numără Factorul de bonus-malus, care reprezintă un factor tehnic stabilit conform Normei ASF nr. 20/2017 fiind diferit pentru persoanele fizice şi persoanele juridice, pentru fiecare categorie de vehicul (pct.3.5.5. din Raportul ASF, pag. 16 -19), precum şi Cheltuielile asigurătorului (pct.3.5.6. din Raportul ASF, pag. 19) - care sunt limitate la 25% din prima brută de referinţă.

Cheltuielile asigurătorului cuprind cheltuieli de daună - practic cheltuielile care ţin de instrumentarea dosarelor de daună, comisioanele plătite distribuitorilor şi alte cheltuieli de achiziţie, cheltuieli administrative, cum ar fi soft-urile de vânzare şi administrare a poliţelor, mentenanţa acestora, suport funcţie de distribuţie etc, Cheltuieli cu reasigurarea (instrument utilizat pentru dispersia riscului) şi Marja de profit - stabilită la 5% din prima brută de referinţă (pct.3.5.7. din Raportul ASF, pag. 19).

"Ulterior, prima de risc de referinţă este ajustată cu factorii anterior menţionaţi şi devine Prima brută de referinţă şi se ajunge la tarifele de referinţă (pag. 20-27 din Raportul ASF)", se mai precizează în comunicat.

Aşadar, conform UNSAR, atunci când se face referire la profitabilitatea sectorului RCA, orice persoană de bună-credinţă ar trebui să aibă în vedere calculele realizate de specialişti, precum şi datele statistice oficiale, netrunchiate, care redau imaginea corectă a pieţei de RCA din România atât din perspectiva costurilor, cât şi a profitabilităţii.

"În alta ordine de idei, referindu-ne la profitabilitate, în susţinerea celor prezentate şi făcând apel la datele publice, precizăm că la nivelul anului 2020, valoarea totală a primelor brute subscrise RCA a fost de 3,96 miliarde lei, cu o pierdere aferentă de -13% (în valoare absolută de aproximativ 0,5 miliarde lei). Pe de altă parte, cifra de afaceri obţinută de societăţile de transporturi rutiere de mărfuri (cod CAEN 4941) a fost de 50,6 miliarde lei, cu un profit aferent de 6,7% (în valoare absolută de aproximativ 3,4 miliarde lei)", se precizează în document.

Potrivit UNSAR, prin simpla comparaţie a acestor date observăm cum doar profitul înregistrat în anul 2020 (anul declanşării pandemiei de COVID-19) de către societăţile de transport rutier de mărfuri a avut o valoare aproximativ egală cu cea a primelor brute subscrise aferente poliţelor RCA.

"În concret, pentru fiecare 100 de lei încasaţi în 2020, asigurătorii au plătit în medie 113 lei, în timp ce pentru fiecare 100 lei încasaţi în 2020, transportatorii au înregistrat în medie un profit de 7 lei. Mai mult, după primele 9 luni ale anului 2021, situaţia s-a agravat, ajungându-se ca pentru 100 de lei încasaţi asigurătorii să plătească în medie 131 lei, conform datelor ASF. În încheiere, reiterăm faptul că domeniul asigurărilor este unul complex şi deloc uşor de înţeles de către persoane specializate în alte domenii, motiv pentru care recomandăm că folosirea indicatorilor tehnici specifici să fie făcută doar după un studiu atent, mai ales atunci când se fac afirmaţii în spaţiul public. Altfel, riscăm să bagatelizăm ani de studii ai specialiştilor şi întregul sistem educaţional din domeniul financiar", se menţionează în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)