Planurile Uniunii Europene au nevoie de o revizuire temporară de la principiile strategiei "From Farm To Fork" şi chiar de o amânare a termenelor pentru obiectivele propuse, în condiţiile în care, în actualul context economic, este nevoie de fiecare metru pătrat de teren agricol care să producă hrană pentru consumatorul european, consideră preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.

"Suntem într-o perioadă care presupune adaptare rapidă la noile condiţii economice şi geo-strategice. Aşa că şi planurile Uniunii Europene au nevoie de o revizuire temporară, în unele cazuri poate o amânare a termenelor pentru un obiectiv sau altul. Vă amintiţi sigur declaraţia vicepreşedintelui Comisiei Europene Frans Timmermans, cel responsabil pentru Pactul Ecologic European (Green Deal), şi anume că statele ar putea "rămâne mai mult cu cărbunele" înainte de a trece la surse regenerabile, pentru a evita dependenţa de gazul rusesc. Este o schimbare de poziţie extrem de importantă şi nu a fost uşor de făcut, dar situaţia actuală o impune. Sigur că Uniunea Europeană nu renunţă la ambiţiile sale ecologiste şi la lupta împotriva poluării şi a schimbărilor climatice, dar acum este nevoie de măsuri compensatorii urgente. Sigur că rămân valabile principiile strategiei "From Farm To Fork", dar cerem să fie amânate scurt timp", a declarat pentru AGERPRES preşedintele AFR.

De altfel, Asociaţia Fermierilor din România, care, prin Federaţia ProAgro este membru în Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, şi-a exprimat deja poziţia în sensul că, prin COPA-COGECA - organizaţia agricultorilor şi a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană -, a solicitat autorităţilor europene o derogare de la prevederile strategiei cu privire la suprafeţele necultivate pentru conservarea biodiversităţii.

"Acum este nevoie de fiecare metru pătrat de teren agricol care să producă hrană pentru consumatorul european; puteţi fi siguri însă că fiecare fermier va respecta în continuare pământul şi îşi va îndeplini datoria încercând să dăuneze cât mai puţin mediului înconjurător. De asemenea, am susţinut acordarea unei derogări, tot temporare, de la obiectivul privind reducerea cu 50 de procente a cantităţilor de îngrăşăminte şi pesticide. De altfel, fermierii din România sunt printre aceia care sunt cel mai aproape de ţintele Uniunii Europene în această chestiune. Fermierii din România folosesc la ora actuală, în medie, 700 de grame de pesticide la hectar. Media Uniunii Europene este de 2,4 kilograme de pesticide la hectar (în cazul Olandei vorbind chiar de 7 kilograme, adică de 10 ori mai mult decât în România)", a explicat Daniel Botănoiu.

În ceea ce priveşte o ridicare temporară a embargoului impus de Uniunea Europeană (UE) privind importul de cereale modificate genetic din SUA şi America Latină, pentru a-i ajuta pe fermierii care au probleme cu perturbările de aprovizionare create de războiul din Ucraina, şeful AFR spune că o astfel de măsură ar putea fi un mijloc de susţinere temporară a agriculturii din UE.

"Propunerea făcută în acest sens de ministrul Agriculturii din Spania (posibile importuri de cereale care provin din material supus ingineriei genetice) ar fi într-adevăr un mijloc de susţinere temporară a agriculturii din Uniunea Europeană. De altfel, astfel de importuri nu sunt deloc o noutate, dacă ne gândim doar la cantităţile uriaşe de soia importată în aceleaşi condiţii şi fără de care zootehnia europeană ar fi în mare suferinţă. Această situaţie ne obligă, cred eu, să ne reconsiderăm poziţia comunitară în această chestiune. Plantele obţinute astăzi prin inginerie genetică sunt sigure pentru consum animal şi uman şi până la ora actuală nu au fost remarcate efecte care să le facă improprii consumului. Este de remarcat de altfel schimbarea subtilă de poziţie a Comisiei Europene în această chestiune extrem de delicată, mai ales în dezbaterile publice şi în ceea ce priveşte percepţia. Dar Uniunea Europeană are nevoie de o regândire a modului de acţiune în domeniu, pentru că ingineria genetică este un factor garantat de succes în agricultură. Ţin să precizez însă, în numele Asociaţiei Fermierilor din România, că o aprobare a importurilor în acest sens reprezintă doar o soluţie de moment. Adevărata rezolvare o reprezintă o schimbare a legislaţiei în domeniu, în aşa fel încât şi agricultura comunitară să beneficieze de ultimele descoperiri în acest domeniu, al ingineriei genetice (zonă în care remarcăm o rămânere în urmă faţă de alte ţări, acolo unde rezultatele cercetării ştiinţifice riguroase sunt aplicate imediat)", a subliniat Botănoiu.

Referitor la propunerea făcută de Franţa şi Spania, şi anume de a fi permise importuri de produse agricole cu urme de erbicide, Asociaţia Fermierilor din România aminteşte că limitele acceptate în astfel de cazuri în Uniunea Europeană sunt mult sub valorile la care ar putea reprezenta un pericol pentru sănătatea animală şi umană.

"Şi, evident, astfel de posibile importuri s-ar face cu respectarea tuturor normelor europene în vigoare. Credem că astfel de derogări temporare ar putea fi date în cazul porumbului, ingredient esenţial în producerea de furaje", a adăugat preşedintele AFR, Daniel Botănoiu. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoletaa Gherasi, editor online: Simona Aruştei)