Creşterea preţurilor din ultima perioadă a afectat puternic puterea de cumpărare a românilor, astfel că, pentru mare parte din populaţie, plata tuturor cheltuielilor, de la utilităţi la rate şi produse alimentare a ajuns o adevărată provocare, iar perspectivele nu se arată deloc optimiste, potrivit unui barometru realizat de Frames, la comanda Digital HR.

Astfel, peste 80% dintre români spun că inflaţia i-a afectat puternic şi numai 15% spun că au reuşit să se descurce în actualul context.

"Cele mai mari bătăi de cap au fost, pentru majoritatea respondenţilor (67%) legate de plata facturilor la utilităţi (gaze, energie, întreţinere). Plata ratelor la bancă, în contextul majorării dobânzilor, a reprezentat a doua mare provocare pentru cei intervievaţi, iar creşterea preţurilor la alimente s-a aflat imediat pe locul următor, cu 58% respectiv 43%", susţin autorii analizei.

În topul provocărilor generate de inflaţie, cei intervievaţi au mai bifat, în ordinea numărului de menţiuni, creşterea preţurilor la carburanţi (38%), scumpirea medicamentelor (24%), a serviciilor (18%) şi altele (11%).

Pentru majoritatea participanţilor (73%) la barometru, veniturile au ajuns insuficiente, numai 18% declarând că le ajung încă banii pentru a-şi acoperi toate cheltuielile lunare. Aproximativ 9% au refuzat să răspundă.

Barometrul Frames & DigitalHR mai arată că 62% dintre cei chestionaţi afirmă că nu au nicio rezervă financiară, 22% au între 1.000 şi 2.000 de lei, iar 14% au mai mult de 2.000 de lei. Circa 2% nu au dorit să răspundă.

"Radiografia financiară a zilei arată că, după doi ani de pandemie, marea majoritate a românilor a intrat în acest tsunami de scumpiri vlăguiţi din punct de vedere financiar. Cei mai mulţi şi-au cheltuit şi bruma de rezerve financiare pe care o aveau, iar perspectiva scumpirilor din aprilie reprezintă nu motiv de îngrijorare majoră pentru cei mai mulţi dintre respondenţi. Este o radiografie a sărăciei, a unei ţări a cărei situaţie financiară atârnă de un fir de aţă'', a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.

O altă întrebare a barometrului Frames & DigitalHR a vizat modul în care românii cred că ar putea face faţă în contextul scumpirilor din economie. Întrebaţi câţi bani ar vrea să ceară angajatorilor pentru a rezista scumpirilor, cei mai mulţi au bifat o sumă 'decentă'.

Circa 61% dintre respondenţi cred că o creştere salarială în jur de 1.000 de lei le-ar acoperi, măcar în parte, cheltuielile generate de inflaţie. Totodată, 18% au bifat varianta 1.000-1.500. lei, 11% pe cea între 1.500-2.500 lei, 4% au marcat varianta peste 2.500 lei.

Numai 3% dintre cei chestionaţi par convinşi că s-ar descurca cu o sumă între 500-1.000 lei în timp ce doar 3% au menţionat varianta 100-500 lei.

"Rezultatele arată că, în marea lor majoritate, românii înţeleg dificultăţile prin care trec firmele şi consideră că o majorare decentă a salariilor ar fi una optimă, fără să dea finanţele companiilor peste cap. Întrebarea este dacă firme româneşti, şi aşa într-o situaţie financiară dificilă după pandemie, au posibilitatea de a creşte salariile măcar cu rata inflaţiei, dincolo de aşteptările angajaţilor'', afirmă experţii.

Întrebaţi ce ar face, dacă ar putea, să-şi crească veniturile în contextul provocărilor economice, 43% dintre respondenţi spun că şi-ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, 21% ar căuta încă un loc de muncă/part-time/colaborare, 12% ar pleca din ţară, iar restul au declarat că nu au o soluţie.

O altă întrebare a barometrului, focusată pe domeniul de interes al Digital HR, a vizat reconversia profesională.

Astfel, 48% dintre cei chestionaţi au declarat că ar fi dispuşi să încerce o nouă meserie, în timp ce 31% au declarat că nu mai sunt capabili de aşa ceva. Dintre cei interesaţi să îşi schimbe locul de muncă, 72% ar participa la un curs de pregătire profesională, iar dintre aceştia 53% ar prefera un curs gratuit şi numai 27% ar plăti pentru un program de pregătire într-o nouă meserie.

"Vestea bună este că avem un procent mult mai mare de intervievaţi, faţă de precedentul barometru, dispuşi să urmeze cursuri de pregătire profesională, să se reprofileze pe o meserie cerută de piaţa forţei de muncă. E un semn care arată că românii au înţeles că să ieşi la pensie de la un loc de muncă devine o perspectivă prea puţin predictibilă şi că, dacă vor un câştig mai bun, trebuie să se orienteze către meseriile cerute de piaţa forţei de muncă, să se specializeze'', a declarat Ligia Neacşu, lider al parteneriatului din cadrul proiectului finanţat din fonduri europene nerambursabile "Digital HR".

Barometrul efectuat de compania de consultanţă Frames, la comanda Digital HR, a fost realizat în perioada 7-13 martie 2022, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc. La barometru au răspuns, în total, 1.217 de persoane.

Profilul respondenţilor a fost reprezentat de angajaţi cu studii medii şi superioare, 58% bărbaţi şi 42% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani.

Platforma de e-learning Digital HR este un proiect cofinanţat din Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020. Proiectul urmăreşte creşterea participării la programele de formare profesională, în special pentru persoanele de vârstă mijlocie din mediul rural, cu un nivel scăzut de calificare.

Pentru a îmbunătăţi această situaţie, Digital HR pune la dispoziţie 8 cursuri gratuite de formare din 4 domenii diferite - Securitate Cibernetică Industrială, Tranziţia la Industry 4.0, Dezvoltarea digitală a Produselor, Fabricaţia digitală a Produselor, Marketing, Vânzări, Finanţarea Afacerii, şi Elaborarea planului de afaceri. În plus, oferă servicii de consultare în carieră şi certificare în urma completării cursurilor. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicolet Gherasi, editor online: Anda Badea)