Uniunea Europeană impune României şi statelor-membre ca, de la 1 ianuarie 2023, să lase 4% din suprafaţa agricolă necultivată pentru biodiversitate şi peisaj, dar am cerut reconsiderarea acestei poziţii, deoarece asta ar însemna aproape 300.000 de hectare în ţara noastră şi nu cred că îşi permite cineva să lase o astfel de suprafaţă neproductivă, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.

"Uniunea Europeană impune României şi statelor-membre ca din viitorul program, de la 1 ianuarie 2023, să lase 4% din suprafaţa agricolă necultivată, astfel încât să apară elemente de biodiversitate şi de peisaj. Încă din decembrie, de la primul Consiliul de miniştri la care am participat, am solicitat Uniunii Europene şi Comisiei Europene să-şi reconsidere poziţia, pentru că situaţia globală în care ne aflam la momentul respectiv şi mai ales, iată, în aceste momente, nu cred că mai impune aceste obiective ambiţioase de mediu fără să se ţină cont de specificitatea fiecărui stat-membru. Să laşi 4% din suprafaţa agricolă a unei ţări cum este România, cu 9,4 milioane de hectare de teren arabil, ar însemna aproape 300.000 de hectare necultivate. Nu cred că îşi permite nimeni la nivel european, la nivel global, să lase o astfel de suprafaţă neproductivă, mai ales a unei ţări cum este România, cu un sol atât de fertil", a afirmat Chesnoiu, dupăşedinţa de Guvern de miercuri.

El a precizat că discuţiile pe acest subiect nu s-au încheiat, iar la Consiliul de miniştri din 21 martie acestea vor continua.

"Continuăm discuţiile acestea. Luni (21 martie 2022 - n. r.) merg la Consiliul de miniştri şi vom dezbate în continuare acest subiect. Suntem una dintre ţările care susţinem să cultivăm fiecare metru pătrat de pământ, astfel încât să putem asigura securitatea alimentară şi siguranţa aprovizionării cu alimente şi pentru alte ţări care nu pot produce necesarul de cereale. Obligaţia mea este să aduc la cunoştinţa factorilor europeni orice problemă cu care se confruntă statul-membru şi să fac propuneri de îmbunătăţire a cadrului normativ", a spus ministrul.

În altă ordine de idei, şeful de la Agricultură a declarat că România are capacităţi de procesare a rapiţei şi a dat asigurări că nu există o criză a uleiului.

"Măsurile pe care noi le luăm vin să stabilizeze cumva sectorul. Preţul şi formarea preţului au alte componente care nu ţin neapărat de domeniul de activitate de care răspund. Zilnic discut cu producătorii şi vă spun că este o diferenţă uriaşă între a te îngrijora şi a se întâmpla lucrul pentru care te îngrijorezi. În situaţia în care nu se întâmplă nimic o perioadă de 6, 7 luni, un an, există posibilitatea să apară astfel de deficienţe, dar suntem Guvernul României şi venim cu soluţii. Lucrurile acestea o să-şi producă efectele şi impactul va fi diminuat. O să vedeţi asta în perspectiva viitoare. Cred că oamenii văd o schimbare şi în perioada asta, pentru că vorbeam de aceste triplări la produsele agroalimentare încă de acum două luni şi ele nu s-au întâmplat. Au apărut creşteri de preţuri, dar nu atât de mari, încât să putem spune că avem deficienţe majore. În România se produc cam 1,3 milioane de tone de rapiţă pe o suprafaţă de 450.000 de hectare. Anul acesta chiar a fost o suprafaţă puţin mai mare, undeva la 470.000 de hectare. Capacităţile de procesare există, pentru că rapiţa poate fi procesată în aceleaşi infrastructuri ca floarea-soarelui. Fabricile de floarea-soarelui din România pot procesa şi rapiţă. Dacă va exista necesar, cu cantitatea de rapiţă pe care o avem, cu siguranţă putem suplini pentru alte state care ne-ar putea solicita un astfel de produs. Nu există o criză a uleiului. Noi producem floarea-soarelui cam de trei ori cât consumăm la necesarul intern", a menţionat oficialul.

Întrebat dacă se ia în considerare TVA zero la alimente, demnitarul a răspuns că "poate fi o soluţie oricând va fi considerată oportună".

"Sunt mai multe soluţii pe care le avem în vedere. În momentul de faţă, România are cotă redusă de TVA la alimente, de 9%, iar lucrul acesta şi-a dovedit eficienţa de-a lungul vremii. Sigur, se pot aplica foarte multe soluţii, dar sunt de natură economică şi în momentul în care vor fi adopta se vor aplica. TVA zero la alimente poate fi o soluţie oricând va fi considerată oportună, dar în momentul de faţă nu s-a finalizat. Avem mai multe scenarii. În momentul în care pui pe masă o analiză trebuie să vezi care sunt plusurile şi care sunt minusurile şi dacă efectele unei astfel de măsuri pot fi atinse prin aplicarea ei", a adăugat Adrian Chesnoiu. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)