Federaţia PRO AGRO afirmă că nu poate accepta ca actul de transpunere a Directivei europene menită să combată practicile comerciale neloiale în România să fie implementat în sensul perpetuării acestora şi avertizează că va solicita Comisiei Europene să respingă din textul legii prevederile referitoare la posibilitatea "cumpărătorului" de a factura "furnizorului" orice fel de alte sume, altele decât cele în strânsă legătură cu actul comercial.

"Adoptarea PL178/2021 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar face dovada că majoritatea celor 267 de deputaţi din Parlamentul României nu cunoaşte adevăratele probleme ale fermierilor români. În acest context, solicităm Comisiei Europene să respingă din textul actului de implementare prevederile referitoare la posibilitatea 'cumpărătorului' de a factura 'furnizorului' orice fel de alte sume, altele decât cele în strânsă legătură cu actul comercial. De asemenea, să constate lipsa 'prevederilor în favoarea furnizorilor' specifică pieţei din România, deşi acestea au fost solicitate de reprezentanţii fermierilor, atât în faţa senatorilor, cât şi în faţa deputaţilor, spiritul Directivei UE 2019/633 a Parlamentului European fiind în mod flagrant ignorat", susţine Ionel Arion, preşedinte PRO AGRO, într-un comunicat transmis marţi AGERPRES.

Acesta precizează că parcursul acestui act normativ între cele două camere ale Parlamentului României a generat şi un eveniment, uşor trecut cu vederea la acel moment, respectiv retragerea lobby-ului în favoarea marilor retaileri făcut prin intermediul vicepreşedintelui Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, la presiunea Federaţiei Naţionale PRO AGRO.

"Chiar şi aşa, constatăm că în detrimentul regulamentului propriu al Camerei Deputaţilor, prin intermediul unor entităţi lipsite de relevanţă în contextul transparenţei decizionale, s-au strâns câteva ore bune de stenograme în care marii retaileri, prin propria retorică, fac dovada că, în fapt, în România nu sunt respectate propriile Coduri de Conduită şi Etică în raport cu furnizorii, şi nici alte acte normative în vigoare. Pentru aceste motive, Federaţia Naţională PRO AGRO va recurge la toate căile legale de combatere a actului normativ mai sus indicat, solicitând totodată autorităţilor cu rol de control din România să intervină în sensul verificării respectării procedurilor şi a susţinerilor pe baza cărora textul de lege a fost scris în forma în care a fost şi adoptat", se menţionează în document.

În acest context, liderul federaţiei PRO AGRO transmite că federaţia nu va accepta ca actul de transpunere a Directivei, ce este menit să combată practicile comerciale neloiale în România să fie implementat în sensul perpetuării acestora, respectiv în sensul acceptării prin lege a dreptului cumpărătorului de a scădea din costul de achiziţie, ulterior livrării bunurilor, sume pentru propria promovare, pentru propriile interese de dezvoltare, sau orice alte sume care fac furnizorul să vândă în pierdere prin marile reţele de retail alimentar.

Potrivit sursei citate, în acest mod, de la intrarea României în Uniunea Europeană, respectiv de la momentul dezvoltării lanţurilor de retail pe teritoriul naţional, acestea au ajuns să controleze peste 80% din piaţa de desfacere şi să erodeze sectoarele productive din domeniul agroalimentar până când unele dintre cele esenţiale au ajuns să mai asigure doar 50% din necesarul intern al României sau chiar mai puţin decât atât.

Reprezentanţii AHK România au transmis luni într-un comunicat că proiectul de transpunere a Directivei Europene 2019/633 privind practicile comerciale neloiale în sectorul agroalimentar, în forma aprobată de Parlamentul României, va avea repercusiuni şi va genera dezechilibre pe piaţă.

"Cu modificările aduse în Parlament, proiectul ar putea avea impact asupra românilor prin posibile creşteri de preţuri, chiar penurie de produse sau o calitate mai slabă a acestora, întrucât instituie bariere de acces pe piaţă a micilor producători locali", au susţinut reprezentanţii AHK România.

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) avertiza în data de 10 martie că, odată cu transpunerea în legislaţia naţională a unei Directive europene (633 UTP) al cărui text a fost modificat substanţial, comerţul alimentar riscă să fie copleşit de un val nesfârşit de reglementări excesive şi nejustificate.

Într-o dezbatere pe acest subiect organizată în data de 27 februarie, la Parlament, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a declarat că statul va fi cel care va evalua modul în care se derulează contractele comerciale cu produse agroalimentare, odată cu intrarea în vigoare a legii care transpune Directiva UE 2019/633 privind practicile comerciale neloiale, iar reprezentanţii retailerilor "trebuie să uite modalitatea prin care au făcut comerţ până acum".

"Eu i-aş încuraja pe reprezentanţii retailerilor să uite modalitatea prin care au făcut comerţ până acum şi cu toată sinceritatea pe care o pot arăta vă spun ca veţi primi flexibilitate şi cred că aţi găsit-o cu toţii atât timp cât veţi arăta flexibilitate, pentru că începând de la apariţia acestei legi, statul va fi cel care va evalua modul în care se derulează contractele comerciale cu produse agroalimentare. Nu cred că este momentul să arătăm bine sau să aruncăm bine", a spus atunci Chesnoiu.

Şeful MADR a transmis că nu era nevoie de intervenţia statului dacă producătorii ar fi fost respectaţi şi nu ar fi apărut dezechilibre la negocierea contractelor. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)