Subvenţia transferată în 2021 de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale a fost de 12 miliarde lei, adică aproximativ 15% din valoarea pensiilor plătite din bugetul asigurărilor sociale, susţin reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS).

Astfel, sindicaliştii cer Guvernului să nu se majoreze contribuţia transferată în Pilonul II de pensii, cel puţin până nu se finalizează analiza furnizorului de asistenţă tehnică.

Conform sursei citate, Ministerul Muncii a iniţiat săptămâna trecută un proiect de OUG prin care se propune creşterea contribuţiei de asigurări sociale transferată în Pilonul II de la 3,75 % la 4,75%, "această iniţiativă fiind justificată prin necesitatea respectării angajamentelor din PNRR".

"De ce creştem cota de CAS transferată la Pilonul 2 de pensii dacă nu suntem interesaţi de ce pensii urmează să plătească acest sistem? Despre consultanţă fără utilitate reală şi despre măsuri de reformă de la care nu aşteptăm nimic! Pregătirea şi negocierea PNRR într-o stare de opacitate (ca şi cum ar fi fost cel mai bine păzit secret de stat) ne-a adus în situaţia în care implementarea acestui document ne oferă în continuare nenumărate surprize neplăcute. În urmă cu aproximativ o lună, opinia publică lua la cunoştinţă că Guvernul Cîţu s-a angajat prin PNRR să păstreze timp de 50 ani aproape neschimbat nivelul cheltuielilor cu pensiile raportat la PIB. Descoperim foarte multe angajamente în PNRR făcute la presiunile unor structuri de lobby. Unele au fost devoalate de presă şi eliminate, altele însă au rămas ascunse în sutele de pagini ale PNRR. Sunt vizibile însă acum, iar ele ne arată cât de permeabil a fost Guvernul Cîţu la influenţele mediului de afaceri şi totodată cât de puţin interesat a fost de bunăstarea şi viitorul cetăţenilor acestei ţări", susţin reprezentanţii BNS.

Totodată, sindicaliştii cer Guvernului să elaboreze în regim de urgenţă şi să adopte legea pentru organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor din Pilonul II. Reprezentanţii BNS mai solicită Executivului să includă partenerii sociali în elaborarea politicilor de reformă a sistemului public de pensii, inclusiv în pregătirea pachetului de măsuri pentru Pilonul II de pensii.

"Am constatat cu această ocazie că Guvernul Cîţu nu s-a rezumat la atât. Aşa cum este deja ştiut, prin PNRR s-a creat o piaţă semnificativă pentru firmele de consultanţă, unul din domeniile vizate de consultanţă fiind şi reforma sistemului de pensii. Analiza viabilităţii Pilonului 2 de pensii, respectiv creşterea cotei de contribuţie transferată către acest pilon, este una din componentele vizare de contractul de consultanţă. Ne întrebăm însă, cum este posibil să contractezi servicii de consultanţă pe bani foarte mulţi, fără însă în realitate să-ţi pese de finalitatea acestui proces? Cum este posibil ca Guvernul să vină în acest moment cu o propunere de OUG pentru creşterea cotei contribuţiei de asigurări sociale transferată la Pilonul 2, în condiţiile în care nu are încă rezultatele analizei consultantului pe această temă? De ce 4,75 şi nu 25%?", se menţionează în comunicat.

Totodată, sindicaliştii susţin că preocuparea majoră, aşa cum este ea descrisă în PNRR, se referă strict la "independenţa" administratorilor de fonduri şi la eliminarea tuturor restricţiilor referitoare la investiţii cu grad ridicat de risc.

"Dispreţul ni se pare însă şi mai mare dacă avem în vedere şi restul angajamentelor asumate prin PNRR referitor la Pilonul 2 de pensii. Pare că Guvernul Cîţu a luat cu 'copy - paste' din solicitările administratorilor de fonduri de pensii şi fără nici o urmă de discernământ şi le-a asumat ca politică publică. Prin PNRR se asumă ca măsură de reformă viabilitatea financiară a pilonului 2 de pensii, dar în fapt Guvernul Cîţu a fost preocupat exclusiv de viabilitatea afacerilor administratorilor de fonduri. Nici măcar un cuvânt despre participanţi, despre garantarea drepturilor lor, despre siguranţa şi securitatea investiţiilor lor, despre cum se vor plăti pensii din acest pilon", se mai precizează în comunicat.

Conform sursei citate, după majorarea propusă prin proiectul de OUG, 20% din contribuţia de asigurări sociale se va orienta către Pilonul II.

"Ce s-ar fi întâmplat cu banii de pensii ai românilor dacă legea permitea investiţii pe pieţe de capital externe, în contextul internaţional de azi, cu evoluţii ale burselor ce dă fiori chiar şi celor pregătiţi să rişte? Este surprinzător că nimeni nu se uită la ce se întâmplă cu administrarea Pilonului 2 de pensii în acest moment, măcar prin prisma faptului că în viitor acest pilon ar trebui să asigure cel puţin 15% din pensia celor ce urmează să se retragă din piaţa muncii", au adăugat sindicaliştii.

Pe de altă parte, reprezentanţii BNS susţin că piaţa Pilonului II este una cu un grad de concentrare foarte ridicat. Astfel, primele trei fonduri de pensii totalizează 70% din active.

De asemenea, există o concentrare extrem de mare la nivelul participanţilor, în condiţiile în către 62% din activele fondurilor sunt deţinute de doar 20% din participanţi. Totodată, peste 20% din participanţi au acumulat active totale sub 1.000 lei.

"Să mai reamintim că acest pilon nu garantează decât contribuţiile plătite minus comisioane de administrare iar garanţia finală este asumată de stat? Este aproape ireal cum Guvernul Cîţu şi-a putut asuma cu seninătate să sprijine administratorii de fonduri de pensii în detrimentul siguranţei şi stabilităţii financiare a propriilor cetăţeni. Nici măcar un cuvânt în PNRR nu se referă la necesitatea pregătirii şi adoptării legii privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plata a pensiilor din Pilonul 2, deşi conform Legii 411/2004 trebuia să apară cel târziu în luna aprilie 2008. Această lege nu a apărut nici astăzi, la 16 ani de la intrarea în vigoare a Legii 411/2004", se mai spune în comunicat.

Conform Legii 411/2004, persoanele care la momentul intrării în vigoare a legii aveau cel mult 45 de ani puteau să adere la un fond de pensii în mod voluntar. Sindicaliştii susţin că deja o parte din cei ce s-au înscris voluntar în aceste fonduri s-au pensionat sau se vor pensiona în perioada următoare şi "se pare că nimănui nu-i pasă de soarta lor".

"Doar în perioada ianuarie - septembrie 2021 s-au pensionat aproximativ 12.000 de persoane participante în Pilonul 2. Pentru că legea ce reglementează cum se calculează şi se plătesc pensiile din acest pilon nu a apărut, aceste persoane au avut de optat între o plată unică sau plăţi eşalonate. Au preferat în majoritate covârşitoare, peste 80%, să-şi încaseze sumele acumulate sub formă de plată unică. Au fost plătite sub formă de plată unică 134 milioane de lei, pentru cei 12.000 de participanţi pensionaţi doar în primele 9 luni ale anului 2021. Un calcul elementar arată că la o speranţă medie de viaţă la pensionare de aproximativ 10 ani, cei 12.000 de participanţi ar fi urmat să primească o pensie din Pilonul 2 de aproximativ 90 lei/lună. Aceştia au pensia diminuată din Pilonul 1, ca urmare a transferului unei părţi din contribuţia de asigurări sociale către Pilonul 2, dar faptul că operează mecanismul pensiei minime face ca de fapt statul să-şi asume indirect compensarea veniturilor viitorilor pensionari pentru eşecul în reglementarea şi gestionarea Pilonului 2 de pensii. Oare întârzierea adoptării acestui act normativ este una intenţionată, pentru a nu se vedea încă cât de neînsemnate sunt pensiile lunare obţinute de participanţii din acest sistem?", se mai spune în comunicat.

Conform BNS, în viziunea reformelor propuse prin PNRR, problema adecvării pensiilor se pune doar în cazul pensiilor minime. Astfel, circa 24% din pensionarii din sistemul public au beneficiat în luna februarie 2022 de mecanismul pensiei minime, faţă de 19,7% în decembrie 2021.

"Prin astfel de politici, Guvernul afectează încă o dată principiul contributivităţii în baza căruia ar trebui să funcţioneze sistemul public de pensii, deşi toate Guvernele din ultimii 20 ani vorbesc despre necesitatea corectării inechităţilor din sistemul public de pensii. Să mai adăugăm şi faptul că bugetul de asigurări sociale se află în acest moment în situaţia unui deficit cronicizat? În 2021 subvenţia transferată de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale a fost de 12 miliarde lei, adică aproximativ 15% din valoarea pensiilor plătite din bugetul asigurărilor sociale. La finalul lunii ianuarie deficitul bugetului de asigurări sociale era de 2,7 miliarde lei, adică aproximativ 27% din valoarea pensiilor plătite în lună", se mai precizează în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)