Anul agricol 2022/2023 ne preocupă mai mult din punct de vedere al fertilizanţilor decât cel pe care îl parcurgem, în condiţiile în care în prezent avem asigurate peste două treimi din necesar, a declarat, duminică, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, subliniind că în momentul de faţă nu ştie ce se va întâmpla.

"Ne preocupă anul agricol 2022/2023 poate mai mult decât cel pe care îl parcurgem acum, datorită faptului că aici avem suprafeţele de toamnă însămânţate, chiar dacă mai sunt factori de risc prezenţi în agricultură. Din informaţiile şi datele oficiale pe care noi le avem la Ministerul Agriculturii peste două treimi din necesarul de îngrăşăminte pentru anul agricol 2021/2022 este deja distribuit. Sigur că sunt şi anumiţi fermieri care nu şi-au făcut stocurile din vară atunci când au început să crească preţurile şi preţul la fertilizanţi a crescut vertiginos", a precizat Chesnoiu, întrebat care sunt soluţiile pentru asigurarea fertilizanţilor din agricultură, în condiţiile în care Azomureş, cel mai important producător din România, şi-a suspendat activitatea.

Ministrul a explicat că majorarea preţurilor la îngrăşăminte s-a datorat efectului a doi factori principali, respectiv criza gazelor naturale din Europa şi explozia preţului la certificatele de emisii de CO2.

"În primul rând criza gazelor naturale în Europa, un consum sporit pentru alte industrii, care a dus la o cerere foarte mare şi la creşterea preţului vertiginos, iar de partea cealaltă o explozie a preţului la certificatele de emisii de CO2, care în 2013 erau tranzacţionate cu 12-13 euro/certificat, iar acum se tranzacţionează cu 94 - 96 de euro. Încă dinainte de decizia companiei Azomureş de a suspenda activitatea am avut dialog cu ei şi am aproape săptămânal sau ori de câte ori se impune, astfel încât să vedem ce soluţii pot fi identificate şi cum să sprijin reluarea activităţii unei unităţi extrem de importante în activitatea de producere de fertilizanţi în România", a subliniat el.

Potrivit sursei citate, principala problemă a Azomureş a fost că nu a găsit pe piaţa furnizării de gaze naturale suficientă cantitate pentru a-şi asigura necesarul de consum zilnic, respectiv 17.000 kwh, disponibilul găsit fiind de numai 6.000 kwh gaze naturale la vremea respectivă.

"Au început apoi tratativele cu o companie de furnizare a gazelor din Federaţie Rusă, evident că urmare a conflictului armat din Ucraina orice discuţie s-a sistat date fiind şi sancţiunile impuse de Comisia Europeană. Continuăm să căutăm soluţii pentru spijinirea acestei unităţi de producţie, dar toate pârghiile pe care le are la dispoziţie Ministerul Agriculturii le-am pus pe masa dialogului constructiv cu această companie", a adăugat Chesnoiu.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a spus că încă de la preluarea mandatului a decis reluarea activităţii Comisiei de autorizare a punerii pe piaţă de fertilizanţi proveniţi din ţări terţe, făcând astfel posibilă apariţia pe piaţa românească a unor cantităţi semnificative de îngrăşăminte provenite din alte ţări producătoare, precum Iordania, Egipt, Ţările din Orientul Mijlociu şi o bună parte din Rusia, până când a apărut situaţia din Ucraina.

"Evident că acum situaţiile s-au schimbat şi ne preocupă anul agricol viitor şi finalizarea cu bune rezultate a anului agricol prezent. Ce se va întâmpla în momentul de faţă nu ştiu. Dacă doriţi, rămânem după conferinţa de presă şi o să căutăm conducta de gaz de la Ministerul Agriculturii şi dacă o găsim şi are 17.000 kwh gaz natural o să îl furnizăm la Azomureş. Cu siguranţă voi fi cel care voi lua decizia să le pun la dispoziţie tot gazul, pentru că angajaţii ministerului nu consumă atât de mult pentru încălzire", a adăugat ministrul Agriculturii.

În data de 10 martie, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) a solicitat autorităţilor eliminarea accizei la motorina folosită în agricultură pentru o perioadă limitată şi acordarea unei subvenţii la tona de îngrăşământ utilizat în agricultura autohtonă, în contextul crizelor provocate de pandemie, război şi preţuri ridicate la energie.

"Sectorul agroalimentar românesc şi european a trecut prin criza provocată de COVID-19, acum trece prin criza energetică şi cea cauzată de război. Invazia Ucrainei riscă să perturbe pieţele globale pentru produse agricole (îndeosebi cereale şi oleaginoase) şi inputuri pentru agricultură, cum ar fi energia, combustibilul şi îngrăşămintele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18% din importurile Uniunii provin din Rusia); exporturile ruseşti de îngrăşăminte către UE reprezintă 30% din importurile de îngrăşăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung şi până la 40% în anumiţi ani", se arată într-o scrisoare deschisă transmisă premierului şi ministrului Agriculturii de către organizaţia menţionată.

Potrivit reprezentanţilor Alinaţei, efectele crizelor menţionate au început să se resimtă şi vor avea impact în producţia anului 2022, dar mult mai proeminentă va fi pentru producţia şi preţul recoltelor din anul 2023. Ei consideră că este foarte important să se concretizeze cât mai rapid această formă de sprijin pentru a se putea începe producţia de îngrăşăminte chimice, depozitarea la distribuitori şi chiar fermieri pentru campania din toamna 2022. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)